FC Rapid București

UTA Arad

Stadionul Francisc Neuman

FK Csikszereda

FC Farul Constanța

Stadionul Central Ovidiu

Voluntari

Dinamo București

Stadionul Arcul de Triumf

Oțelul Galați

Petrolul Ploiești

Stadionul Ilie Oană

FC Argeș

Universitatea Craiova

Stadionul „Ion Oblemenco”

FC Corvinul Hunedoara

FC Botoșani

Stadion "Municipal" Botoșani

FCSB

Sepsi OSK

Sepsi Arena

FC Universitatea Cluj

CFR Cluj

Stadionul Dr. Constantin Rădulescu

Ana-Maria Popescu

Dinamo și FC Voluntari ajungeau față în
față într-un duel în care cele două formații se aflau la egalitate de puncte,
fiecare având câte patru după primele trei etape. Pentru echipa lui Campos,
startul de sezon a adus deja suficiente motive de optimism, dar și câteva semne
de întrebare. Cea mai importantă realizare a venit în etapa a doua, atunci când
„câinii roșii” au spulberat Universitatea Craiova, rezultat care a readus
entuziasmul în jurul echipei. În celelalte două partide însă, Dinamo nu a
reușit să confirme pe deplin acel succes, pierzând pe terenul Petrolului și
remizând la Galați, contra Oțelului. În aceste condiții, confruntarea de pe
teren propriu cu Voluntari devenea una extrem de importantă pentru bucureșteni,
care căutau a doua victorie pe teren propriu și șansa de a urca în partea
superioară a clasamentului.
De partea cealaltă, FC Voluntari ajungea la
București cu moralul ridicat după ce obținuse primul succes al sezonului în
etapa precedentă, învingând-o pe UTA într-un meci care i-a oferit echipei lui
Florin Pîrvu încredere înaintea unei deplasări dificile. Ilfovenii au adunat și
ei patru puncte în primele trei runde și păreau hotărâți să demonstreze că pot
fi una dintre surprizele începutului de campionat.
Apropierea din clasament nu s-a văzut însă
și în debutul meciului, unul în care doar Dinamo a existat și a încercat să
pună presiune pe defensiva celor de la Voluntari, care au ales doar să se
apere. Duelul a început chiar cu o dublă ocazie a gazdelor, care, în minutul 5,
au fost aproape de gol prin Musi și Pop, dar cei doi jucători nu au reușit să
îl învingă pe Jurhar. A fost nevoie să treacă mai bine de un sfert de oră
pentru ca Dinamo să încerce din nou deschiderea scorului, când Soro (23) a
șutat periculos de la depărtare, dar mingea trimisă de acesta a trecut puțin pe
lângă poartă.
Oaspeții au contat în ofensivă mai serios
abia în minutul 34, când Merloi a luat o fază pe cont propriu în banda dreaptă
a terenului, și-a driblat adversarul direct și a șutat pe poartă, dar
mijlocașul nu a mai avut forță în execuție pentru a-i pune cu adevărat probleme
lui Bellarouch.
Momentul-cheie al primei părți a avut loc
însă în minutul 38, la o fază prelungită de atac a dinamoviștilor. Ion Gheorghe
l-a călcat în careu pe Musi, centralul a avut nevoie de intervenția colegilor
din camera VAR, iar concluzia a fost una singură: Iulian Călin a indicat
punctul de la 11 metri. Danny Armstrong și-a păstrat calmul, l-a trimis în
colțul opus pe Jurhar și a șutat puternic în dreapta portarului pentru un 1-0
care a adus liniștea în tabăra elevilor lui Nuno Campos. Pentru FC Voluntari,
planul de a face tot posibilul pentru a nu primi gol a fost pierdut, astfel că
Florin Pîrvu a fost nevoit să își motiveze jucătorii la pauză pentru a încerca
revenirea pe tabela de marcaj.
Mesajul tehnicianului de la Voluntari nu a
fost recepționat prea bine de jucătorii săi, pentru că tot Dinamo s-a aflat la
conducerea jocului și după reluare, iar Musi a fost la un pas de 2-0, dar a
ratat incredibil din fața porții. Gazdele și-au impus jocul ofensiv, dar nu au
reușit să marcheze, astfel că, odată cu apropierea finalului, au început să
aibă emoții tot mai mari. Punctul culminant a fost în minutul 70, când
Voluntari a reușit să egaleze prin Șuteu, dar dinamoviștii au evitat glonțul
pentru doar câțiva centimetri, pentru că Babic s-a aflat în poziție de ofsaid
în momentul pasei.
Imediat după acest moment, „câinii” au
reușit să închidă jocul, pentru că Musi a scăpat pe contraatac și a șutat, de
această dată, mult mai hotărât, pentru un 2-0 care a lămurit lucrurile în
minutul 73. La doar câteva minute după gol însă, băieții lui Nuno Campos au
tremurat serios, pentru că Pascual a fost făcut knock-out la o fază de la
centrul terenului, fiind solicitată imediat intervenția ambulanței.
Tarb[ a fost aproape de 3-0, a ratat
incredibil în situație de unu la unu
cu portarul advers, dar s-a revanșat în prelungiri când
i-a pasat decisiv lui Hintsa, care a înscris pentru un scor de neprezentare. Mai
mult decât atât, Mazilul a înscris chiar pentru 4-0 cu câteva momente înainte
de finalul meciului la o fază la care a scăpat singur pe contraatac și a șutat
pe colț, în plasa laterală. Dinamo și-a adjudecat categoric victoria și
așteaptă cu încredere derby-ul de săptămâna viitoare cu Rapid.

Dinamo nu s-a împiedicat de FC Voluntari și a câștigat clar duelul cu nou promovata pe “Arcul de Triumf”

Dinamo - FC Voluntari 4-0 | Conform așteptărilor

https://www.youtube.com/watch?v=UrFhsS28CmE

Farul primea vizita celor de la Csikszereda
în etapa a 4-a a Superligii, într-un moment în care formația de la malul mării
încerca să confirme semnele încurajatoare arătate în primele săptămâni ale
noului sezon. Echipa pregătită de Ioan Ovidiu Sabău venea după un meci
spectaculos cu FCSB, încheiat la egalitate, 2-2, după ce constănțenii au
controlat mare parte din prima repriză și păreau capabili să obțină toate cele
trei puncte. Noul proiect al Farului își căuta încă echilibrul, însă bilanțul
din primele trei etape, o victorie și o remiză, oferea motive de optimism
înaintea confruntării de pe teren propriu.
De partea cealaltă, Csikszereda traversa un
început de campionat extrem de dificil. Formația antrenată de Istvan Szabo a
pierdut toate cele trei meciuri disputate până la fluierul de start al meciului,
primind șase goluri și nereușind să marcheze nici măcar o dată. Situația din
clasament devenea tot mai apăsătoare pentru nou-promovată, care ajungea la
Constanța cu nevoia urgentă de a opri seria rezultatelor negative. În fața unui
adversar aflat într-o perioadă de creștere, formația din Miercurea Ciuc încerca
să găsească reacția care să îi ofere primele puncte ale sezonului.
Dar debutul meciului a părut că a scos din
mână ambele formații, pentru că fluierul de start a întârziat mai bine de zece
minute, după ce au existat probleme cu sistemul de comunicare al arbitrilor. A
fost nevoie de mai un sfert de oră de tatonare pentru ca echipele să se apropie
de careul advers și să înceapă să puncteze la impresia artistică. Iar când au
început să o facă, a ieșit un adevărat spectacol pentru fanii neutri.
Primul care a dezmorțit atmosfera a fost
Ahlinvi, care a scăpat în banda dreaptă și a reușit, cu noroc, să trimită
mingea în poartă, în minutul 17, dar reușita sa a fost anulată pentru o poziție
de ofsaid. A fost doar semnalul care a anunțat că „marinarii” și-au deschis
pânzele, aceștia pornind un atac continuu până la finalul primelor 45 de
minute. Aflat în mare formă în acest debut de sezon, Doicaru a executat impecabil
o lovitură liberă, în minutul 24, și a reușit să deblocheze tabela cu un gol
extrem de spectaculos. A fost reușita care a dat și mai mult avânt echipei
sale, care a simțit slăbiciunile adversarului, unul care s-a prăbușit odată cu
trecerea timpului.
Doar patru minute a fost 1–0, pentru că
defensiva harghitenilor s-a clătinat din nou. Dan Sârbu a centrat din partea
dreaptă a terenului, iar Radaslavescu (28) a reluat fără preluare în poarta
nefericitului Pap, care nu a mai avut reacție. Totuși, cei care au avut reacție
au fost colegii lui, pentru că, după 305 minute de fotbal în Superliga,
Csikszereda a reușit primul gol al sezonului. Hegedus a trimis o pasă filtrantă
perfectă, din propria jumătate, iar Czekus (35) a reușit să își păcălească
adversarul direct și l-a învins pe Munteanu pentru un 2–1 care le dădea
speranțe ciucanilor. Bucuria oaspeților a durat însă doar cinci minute, pentru
că Farul a refăcut rapid avantajul de două goluri, spre bucuria lui Ioan Ovidiu
Sabău. Radaslavescu a centrat foarte bine, Ahlinvi s-a bătut ca un atacant
veritabil în careu și a trimis mingea cu capul în plasă înainte de pauză,
pentru un rezultat care avea să stabilească, în mare măsură, câștigătoarea.
Farul a început bine și partea a doua, iar
Sylvester a fost aproape de 4–1, cu un șut periculos, care a trecut însă pe
lângă poartă. Doicaru (61) a încercat din nou un șut din afara careului, iar
Pap a avut din nou mari probleme, reușind să respingă in extremis în corner.
Așadar, finalul meciului se anunța o simplă formalitate pentru gazde, dar
lucrurile s-au complicat serios pentru constănțeni. Toth-Pal a urcat în banda
stângă, de unde a aruncat o minge în careu, iar Czekus a arătat că este un
atacant de rasă, reușind să înscrie la al doilea șut pe care l-a avut pe
spațiul porții, de această dată trimițând mingea în plasă cu capul.
După ce a redus din avantaj, Csikszereda a
părut că nu mai are forța să egaleze, iar Doicaru (76) a creat o fază de mare
rafinament, încercând să îl învingă pe portarul advers cu un lob de la marginea
careului. Oaspeții nu au făcut un joc de așteptare, ci chiar au avut mari
probleme în a se mai apropia de poarta lui Munteanu, cei care au fost în
prim-plan fiind tot jucătorii Farului, în finalul meciului, când Sima (85) a
șutat periculos din interiorul careului, dar același Pap a reușit să își țină
echipa în joc pentru finalul meciului.
Finalul meciului nu a fost însă deloc fără
emoții pentru gazde, care au avut multe nesincronizări în defensivă.
Csikszereda a prin curaj doar în minutele de final, iar în prelungiri au lovit
chiar și transversala în minutul 92, după ce Vînă a fost la un pas de autogol,
dar marinarii au scăpat cu fața curată și la fluierul final și-au acontat toate
cele trei puncte.

Farul a învins lanterna roșie pe teren propriu, dar putea fi egalată în prelungiri când oaspeții au lovit transversala

Farul Constanța - Csikszereda 3-2 | Victorie cu emoții

Andreea Cio

DOCUMENTAR SUPERLIGA

Să oprim un pic timpul în acest moment istoric. Dan Nistor este la 90 de minute distanță de doborârea recordului de meciuri jucate în Superliga, deținut de Ionel Dănciulescu. „Orice record este făcut să fie depășit”, ne-a spus Danciu zâmbind. Și orice record este făcut să fie celebrat și povestit, pentru că ceea ce au făcut Dan și Ionel pentru fotbalul nostru va rămâne dincolo de timp.&nbsp;Povestea lui Nistor este lungă, așa cum el ne-a zis. E pornită pe un teren din Rucăr, cu tribune de lemn, și continuată cu un drum la Pitești, după o noapte în tură la hotelul în care lucra. Cam așa ar putea să sune și un generic de film. Dar viața lui Nistor bate filmul.&nbsp;

<h2>CE E DINCOLO DE CIFRE?</h2> 16 sezoane în prima ligă. 5 cluburi pentru care a dat 70 de goluri și peste 120 de assist-uri. Trofee câștigate cu 3 echipe diferite: Cupa Ligii cu Dinamo, Campionatul cu CFR, Cupa României și Supercupa cu Universitatea Craiova. Cifrele lui nu par momentan să-l impresioneze. Zice că poate atunci când se va retrage, o să realizeze de unde a plecat și unde a ajuns.Până atunci, continuă să dea pase de gol, goluri și speranță tribunelor. Și, mai ales, continuă să dea un exemplu fiului său despre ce înseamnă să nu cedezi.&nbsp;

https://www.youtube.com/watch?v=Ehb-8EeaWAM

„Vede niște faze cu un moment mai repede decât un jucător obișnuit”, ne-a zis Alexandru Chipciu. Cei doi s-au cunoscut foarte devreme în carierele lor. Și unde altundeva puteau face asta decât pe terenul din Rucăr.&nbsp; „El nu mai ține minte. Prima intâlnire cu el a fost într-un meci când aveam vreo 15-16 ani. Am jucat la Sporting Pitești, făcuseră o echipă de Liga 4 pentru noi, juniorii, ca să ne acomodăm cu nivelul mai dur. Și am jucat cu Rucăr. Eu, mijlocaș stânga și el, mijlocaș dreapta. Am dat amândoi gol și meciul s-a încheiat 1-1”, a povestit Alex.&nbsp; Acum, cei doi sunt colegi de cameră la Universitatea Cluj. Prietenia lor a început după o seară în care au stat la povești și au dat cărțile pe față.&nbsp;„Sincer să vă zic, nu prea îl suportam pe Alex și nici el pe mine. Pentru că am avut un schimb de replici foarte, foarte dur între mine și el. Acum,&nbsp;pot să zic că suntem cei mai buni prieteni.”

<h2>DE UNDE A PLECAT</h2> „De pe coclauri, cum se zice la țară”. Așa am început interviul cu nașul lui Dan, Sorin Bălănică. Între casa nașului și casa în care a crescut Dan au făcut o poartă, pentru că se vizitează des. Pentru că familia a fost de la început importantă în parcursul lui Dan. O altă poartă ne-a dus spre o grădină cu flori a doamnei învățătoare a lui&nbsp;„Dănuț”, Nora Rebedeu.&nbsp;Nimic planificat, nu aștepta să îi fim oaspeți, dar ne-a primit cu bucurie și ne-a adus în câteva minute o bucată de ziar pe care o păstra într-o carte. S-a așezat pe un scaun și a citit. S-a făcut liniște în jurul ei. Ce lucruri se pot întâmpla fix atunci când nu le planifici. La fel cum s-a întâmplat și cu cariera lui Dan. Îți amintești ce ziceam mai sus de drumul cu mașina spre Pitești? De acolo pornește povestea incredibilă și neplanificată a puștiului din Rucăr.&nbsp;

<h2>„DE CE SĂ NU ÎNCERC?”</h2> L-am întrebat de drumul spre Pitești și despre ce s-a întâmplat acolo. Juca în finala Cupei României pe județ cu ghete împrumutate de la un prieten. Iar când a intrat pe gazon și-a dat seama că doar la televizor mai văzuse verdele ăla perfect. Atunci a fost momentul când a realizat că își poate face viața mai bună. De ce să nu încerce?În acea finală l-a observat cineva de la Internațional Curtea de Argeș, cu care avea să semneze și primul său contract.&nbsp;„M-am dus repede în cameră, m-am închis acolo, am băgat banii sub pernă și toată noaptea n-am dormit, am stat cu fundul pe pernă, pentru că mi-era frică că intră cineva peste mine și fură banii,” își amintește Dan.I-a trimis la Rucăr prin poștă a doua zi. Acasă, aceeași uimire.&nbsp;„Mamă, de unde ai luat tu atâția bani?”, l-a întrebat doamna Claudia.&nbsp;Am întâlnit-o și am observat imediat de unde a moștenit Dan ochii. De data aceasta, ai mamei erau înlăcrimați când vorbea despre fiul care&nbsp;„a rămas același copil”. În spatele ei, în barul pe care tatăl lui Nistor îl întreține, stau agățate amintiri cu care părinții se mândresc.&nbsp;

Mama l-a văzut plecând, luând drumul fotbalului. Și i-a respectat copilului dorința, pentru că ea era cea care îi cumpăra săptămânal teniși. Se rupeau foarte des de la atât de mult fotbal. Era păcat ca ambiția lui Dan să rămână acolo, închisă în curte.&nbsp;De la Internațional Curtea de Argeș, Dan a ajuns împrumut la Câmpulung Muscel, apoi la CS Mioveni. S-a întors la Internațional, după care a apărut fuziunea cu Pandurii Târgu-Jiu. În 2010, în tricoul Pandurilor, a debutat în prima ligă, într-un meci cu Unirea Urziceni, după o noapte albă. Emoțiile și frica s-au estompat, pentru că Dan nu le-a dat voie să-i disturbe următorul capitol: Europa League.&nbsp;

Acasă, la Rucăr, familia trăia un vis. Iar pentru tatăl său, dinamovist convins, urma probabil perioada în care a simțit cea mai mare fericire. Fiul lui semna cu Dinamo. Era pus căpitan de Ioan Andone, iar suporterii lipiseră pe autocarul echipei o poză cu chipul lui. Tatăl urmărea meciurile cu prietenii în bar, cu palmele ude de emoție. L-am întrebat care e golul său preferat marcat de Dan. Și l-am ascultat descriind mai multe goluri. Pentru că e dificil să alegi un singur moment atunci când ești mândru de băiatul tău.&nbsp;Acum, Dan încă sună acolo după meciuri și ascultă sfaturile tatălui. Rucărul este ca un centru de greutate care îl ține aproape de cel mai important detaliu din cariera lui: pasiunea.

<h2>DAN NISTOR PE TEREN, HULK ÎN TIMPUL LIBER</h2> De la Dinamo, fotbalul l-a dus la CFR, l-a întors la Dinamo, apoi i-a îndreptat pașii spre Craiova. Totul ca să ajungă să-și găsească într-un final locul: Universitatea Cluj. În tricoul alb-negru obține și recordul pentru cele mai multe meciuri în Superliga. Însă pentru el nu e îndeajuns. Își dorește un trofeu. „Mai am un an contract aici și sper să câștig ceva important pentru club”. Nu se gândește la final. Se gândește numai la fotbal. Despre fotbal vorbește mult și cu fiul lui, Matteo. Și când e vorba de fotbal, sfatul principal este să nu cedeze niciodată. Dacă ar fi un supererou, ar fi Hulk, asta ne-a zis Matteo.&nbsp;Întrebat despre superputerea tatălui său, băiatul nu a stat mult pe gânduri:&nbsp;„Este bun cu noi”. Familia, piatra de temelie a lui Dan.&nbsp;

<h2>UNDE A AJUNS</h2> Meciul pe care Universitatea Cluj l-a câștigat cu 2-1<a href="https://www.superliga.ro/meci/superliga-26-27-regular-ucj-fcb?sectiune=cronica"> în fața lui FC Botoșani</a> a fost cel cu numărul 515 disputat de mijlocașul vicecampioanei în prima ligă din România. Un record all-time, pe care, deocamdată, îl împarte cu Ionel Dănclulescu. De altfel, „Danciu-gol”&nbsp;a fost chiar cel care l-a premiat pe Nistor pentru performanța reușită.„Sper că cei mici vor învăța ceva din povestea mea”, <a href="https://www.superliga.ro/articole/dan-nistor-sper-ca-cei-mici-vor-invata-ceva-din-povestea-mea-bbc7b327">ne-a zis Dan după meci</a>.&nbsp;Dan Nistor a intrat în istoria Superligii, a fotbalului românesc. Sau cum a zis mai potrivit Stelino Filip:&nbsp;„El a ajuns la atâtea meciuri cum mulți nu au nici la sintetic.”&nbsp;Steliano este un alt om din viața lui Dan care ne-a povestit despre bunătatea acestuia. După ce au fost colegi de cameră la Dinamo, drumurile li s-au despărțit, dar au păstrat prietenia.

https://www.instagram.com/p/DblWGtcjb2o/?img_index=1

<h2>„MĂ SIMT CEL MAI BINE, SUNT CEL MAI FERICIT!”</h2> Spre finalul întâlnirii cu Dan, l-am întrebat ce înseamnă pentru el să se întoarcă la Rucăr și să joace iar pe terenul de unde a pornit în fotbal. Și fața i s-a luminat:&nbsp;„Mă simt cel mai bine, sunt cel mai fericit!”&nbsp;„Asta e poarta lui preferată, unde a dat cele mai frumoase goluri”, ne-a arătat nașul Sorin. Stăteam pe marginea terenului și ne povestea cum se strângea lumea să-l vadă pe Dan jucând. Tot acolo se întoarce în fiecare vacanță decarul lui „U”. Tot acolo se joacă și Matteo cu bunicul.&nbsp;

Îi mulțumim lui Dan că ne-a deschis poarta spre universul lui, ca să vedem o parte din povestea lui. Să vedem curtea în care a crescut, hotelul din capăt de deal, unde a lucrat, muzeul pe care l-a aranjat în casa construită de tatăl și de niște veri, din banii făcuți de el din fotbal. Să vedem școala unde a învățat, poarta la care a exersat golurile care l-au consacrat. Acolo, între munți, unde lumea se strânge mai rar la teren, pentru că Dan joacă în altă parte.&nbsp;

Dan joacă în altă parte pentru moment. Pentru că toți știm că acolo se va întoarce ori de câte ori are ocazia. Deci, să oprim puțin timpul și să ne bucurăm de acest moment istoric. Doar un pic, cât o pauză de hidratare. Apoi să-i dăm voie timpului să o ia din loc, așa de curiozitate, să vedem la ce număr de meciuri ajunge Nistor.&nbsp;Undeva, în Cluj, Dan zâmbește după ce termină de citit. Pentru că știe că există un loc în care timpul nu fuge nicăieri. E oprit în tribuna cu bănci de lemn, lângă poarta lui preferată. Și tocmai de asta, dacă o să ne întrebăm cumva cândva unde e Dan, răspunsul va fi simplu.&nbsp;&nbsp;

Dan Nistor: „E o poveste lungă. Și muncă, plânsete și dăruire.”

Drumul spre record. De la Rucăr în istorie

Levente Balint

ANALIZĂ

Paradele salvatoare la acțiunile lui Stojilkovic și Petrila. Un total de patru intervenții în situații critice. O siguranță pe tot parcursul jocului, manifestată și la fazele statice. Arpad Tordai a avut o seara desăvârșită contra giuleștenilor, într-un 0-0 venit într-un moment mai degrabă delicat pentru utiști."În ziua meciului am aflat că voi apăra", a spus la final portarul de 29 ani. Evoluțiile fluctuante ale lui Gorcea din primele trei etape au făcut ca Adrian Mihalcea să apeleze la gigantul de 1,93 metri.&nbsp;"Mă bucur că încrederea oferiră i-a adus titlul de jucător al meciului. Am avut unele situații pe care a trebuit să le gestionăm cu el și cu unii jucători. Acum, trebuie să confirme încrederea", a declarat Mihalcea.

Tordai, Arpad

OMUL MECIULUI, DAR CREȘTE CONCURENȚA!Paradoxul face ca jocul cu Rapid s-a nimerit chiar în ziua în care în tribune a fost prezent un jucător care va semna cu UTA. Este vorba de Marcos Rosa, rezerva celebrului Vozinha, de la Mondiale. Capverdianul are tot 29 de ani și a jucat ultima dată în Bulgaria, la Montana.Astfel, Mihalcea va avea de ales între trei goalkeeperi.&nbsp;"Îi urez mult succes. Vom vedea cum va fi de acum încolo, la antrenamente", a comentat Tordai la flash-interviu.

ATUUL PALMARESULUITordai a venit la Arad în iarnă și în primăvara lui 2026 a înregistrat trei prezențe în Superliga plus una în Cupă. Va fi acum interesantă bătălia pentru postul de titular, iar aici ardeleanul are câteva argumente. Tordai are o carieră respectabilă. A făcut parte din echipa Viitorului care a cucerit cele trei trofee interne, apoi a apărat la Petrolul și Universitatea Cluj. În Ungaria, a fost component al celor de la Mezokovesd, iar la Zalgiris Vilnius a cucerit titlul și Supercupa din Lituania.Deocamdată, aportul din jocul cu Rapid îl plasează în pole-position pentru a i se încredința din nou un loc în line-up.

Titularizat în premieră în 2026/2027, târgmureșeanul a fost eroul jocului cu Rapid, 0-0

Momentul lui Tordai

Adrian Costeiu

CRONICĂ

https://www.youtube.com/watch?v=9BOhkcFSnhU

UTA și Rapid se întâlneau în etapa a 4-a a Superligii într-un moment în care cele două echipe traversau începuturi de sezon complet diferite. Formația pregătită de Adrian Mihalcea caută primul succes al campionatului după un start dificil, în care a adunat un singur punct din primele trei partide. Arădenii au marcat doar de două ori și au primit șapte goluri, statistici care arătau problemele pe care le-au avut atât în organizarea defensivă, cât și în construcția jocului. În fața propriilor suporteri, UTA spera să transforme duelul cu Rapid într-un nou start care să readucă încrederea în vestiar. De cealaltă parte, Rapid ajungea la Arad cu moralul ridicat și cu ambiții clare de a rămâne în partea superioară a clasamentului. Giuleștenii au început campania cu două victorii și un rezultat de egalitate, iar succesul cu 3-1 împotriva CFR-ului a confirmat forma excelentă traversată de echipă. Evoluția ofensivă și energia arătată în ultimul meci au alimentat entuziasmul suporterilor, iar Rapid vedea confruntarea cu UTA drept o nouă oportunitate de a-și consolida poziția și de a continua seria pozitivă din debutul sezonului. Totuși, apropiații echipei nu aveau cum să uite repriza secundă a duelului cu CFR, când giuleștenii au arătat și slăbiciuni importante, după ce în primele 45 de minute zburdaseră în teren.

Și tocmai euforia victoriei cu CFR Cluj a costat-o scump pe Rapid, care a intrat moale în meciul de la Arad, unde o ploaie serioasă a răcorit atmosfera și a coborât considerabil temperatura de la cele 37 de grade anunțate la ora meciului. Arădenii au prins curaj când au văzut atitudinea giuleștenilor, iar Alin Roman (8) a fost primul care și-a încercat norocul cu un șut de la depărtare, care a trecut însă puțin pe lângă poarta lui Aioani. UTA a păstrat presiunea în careul advers, iar Odada a fost foarte aproape de deschiderea scorului după mai bine de zece minute de la prima ocazie, când mijlocașul a pivotat la 8 metri de poartă, dar a șutat puțin pe lângă buturi. Cea mai mare ocazie a meciului a venit după aproape jumătate de oră de joc, când tot Aradul a fost în prim-plan. Padula (28) și-a driblat adversarul direct din preluare, și-a așezat mingea pe șiret și a șutat spectaculos, dar mingea s-a oprit doar în transversală, la o fază la care goalkeeperul Rapidului era bătut. Prima parte a jocului s-a încheiat spectaculos, la un contraatac al băieților lui Mihalcea. Tzionis a primit mingea la centrul terenului, de unde a încercat să îl surprindă pe Aioani cu un șut de la mare depărtare, dar acesta a reușit să respingă în ultima clipă, după ce s-a repliat. A fost prima minge atinsă de arădeanul care l-a înlocuit pe Alexi Pitu, cel care a suferit o accidentare gravă după un duel la centrul terenului. Rapidul nu a avut cu ce să se laude în primele 45 de minute, având un joc foarte șters. Giuleștenii au intrat la cabine fără să își treacă nici măcar un șut spre spațiul porții și fără să aibă vreo ocazie importantă.

Situația din teren nu a fost, cu siguranță, pe placul lui Daniel Pancu, care a reușit să regleze lucrurile la vestiare, iar Rapidul a avut reacție imediat după reluare, pentru că Stojilkovic a pătruns pe banda stângă și a șutat. Mingea a fost deviată periculos, dar Tordai a reușit să mențină poarta intactă la prima ocazie importantă a oaspeților. UTA a văzut “violet” în fața ochilor, o găselniță a Rapidului, care a jucat în echipamentul de rezervă, unul la indigo cu cel al dușmanilor de la Poli Timișoara, “frații giuleștenilor”. Și, odată cu trecerea timpului, bucureștenii au început să pună stăpânire pe joc, Petrila fiind foarte aproape de deschiderea scorului, la o fază unu contra unu cu portarul advers, în minutul 60, dar mijlocașul a ales o finalizare care nu a avut succes. Minutul 67 a arătat cel mai bine că oaspeții s-au regăsit, pentru că elevii lui Pancu au dat naștere unei faze spectaculoase de atac, dar Moruțan, aflat la finalizare, a fost foarte neinspirat și a trimis direct în brațele lui Tordai. Mino Sota a greșit apoi incredibil în minutul 77. Rapidul a scăpat pe contraatac, trei contra unu, dar Petrila a fost egoist și a ales să nu paseze, evidențiindu-l pe același Tordai, care a reușit să aibă cea mai importantă intervenție a meciului. Pancu a încercat să schimbe ceva în final, când l-a trimis pe Kamara în teren, Rapidul a forțat până la final, Stojilkovic a cerut penalty în prelungiri, dar oaspeții nu au găsit drumul spre gol până la fluierul final. Giuleștenii nu au reușit să obțină nicio victorie în cele două deplasări din acest debut de sezon, în timp ce UTA ia o mică gură de oxigen, dar după patru etape are doar doar două puncte și este în coada clasamentului, lângă lanterna Csikszereda.

Rapidul nu a reușit prima victorie în deplasare nici la Arad, unde UTA a făcut o primă repriză foarte bună

UTA - Rapid 0-0: Luptă surdă

Ionuț Tătaru

Vom avea, deci, doar șapte meciuri, startul fiind dat de unul dintre cele mai interesante dueluri ale etapei, UTA - Rapid, în timp ce liderul FCSB încheie runda la Sf. Gheorghe, împotriva nou-promovatei Sepsi. Nu trebuie ratată nici partida din Bănie, dintre campioana Universitatea Craiova și FC Argeș, mai ales că piteștenii sunt singurii care au câștigat în precedentele două etape de Superliga. Așadar, pe ce ar trebui să stăm cu ochii în runda a patra?

https://www.facebook.com/lpf.ro/posts/pfbid0cGLYfYY5AP5v4DAjszYyELUbzarJUWugsxaqm9HrZA2SvzrLc4g981u5pUfFUWi2l

<h2>Un nou episod dintr-o rivalitate dezechilibrată în ultimii ani</h2>

UTA vs Rapid e un clasic al fotbalului românesc, o rivalitate care se pierde în timp și care <a href="https://www.superliga.ro/articole/povestea-victoriei-cu-rapid-care-a-lansat-o-pe-uta-spre-titlul-din-1970-57609c58">s-a întâmplat să decidă și campioana României</a>. Totuși, în ultimii ani, alb-vișiniii au dominat duelurile directe. ”Bătrâna Doamnă” nu i-a mai învins pe giuleșteni din 2008, când se impunea la București. Cel mai recent succes la Arad datează din 2007. Iar acum, arădenii îi așteaptă pe elevii lui Daniel Pancu într-un moment delicat, nereușind să câștige în primele trei runde, în care au obținut un singur punct. De cealaltă parte, oaspeții sunt pe locul 2, la egalitate cu liderul FCSB, și vin după o prestație pe alocuri încântătoare cu CFR Cluj (3-1). Trebuie însă spus că Rapid e fără victorie în deplasare de la începutul lui martie. Tot atunci pierdea ultima oară UTA acasă.

<h2>Poate Argeșul să oprească iureșul oltean?</h2>

În primele două meciuri disputate pe teren propriu în actuala ediție a Superligii, cu UTA și Petrolul, Universitatea Craiova a marcat de fiecare dată patru goluri. Campioana a înscris de nouă ori de la startul sezonului și are deja cel mai bun atac. Oltenii sunt între cele două confruntări cu finlandezii de la Kups (1-1 în turul din deplasare), dar cu siguranță vor să păstreze ritmul în fața propriilor fani. FC Argeș este însă ultima echipă care s-a impus în Bănie (1-0, în startul play-off-ului trecut) și nu a luat gol în precedentele două runde.

<h2>Liderul își întâlnește una dintre victimele preferate</h2>

FCSB a salvat cu emoții un punct în etapa trecută, revenind de la 0-2 cu Farul, și și-a păstrat prima poziție în clasament. Dar jocul continuă să nu convingă și spiritele rămân încinse la echipă. În acest context, o deplasare la Sf. Gheorghe poate deveni o adevărată capcană. Mai ales că Sepsi nu pierde acasă de aproape un an, iar în precedentul meci în care covăsnenii au fost gazde în Superliga, au învins vicecampioana U Cluj (1-0). Totuși, roș-albaștrii au obținut nouă victorii și o remiză în ultimele zece dueluri directe.

https://www.facebook.com/lpf.ro/posts/pfbid02YgBXa37UFj2mcdYEmeKWPhnh1tBUzFF14ezjUH8reEKa6UnmXN1QTTifjUwdmqBal

<h2>Scapă Dinamo fără gol primit?</h2>

Șase echipe au primit cel puțin un gol în fiecare dintre primele trei etape ale Superligii: U Cluj, Oțelul, Dinamo, FC Botoșani, UTA și Csikszereda. ”Câinii” sunt pe această listă deși au permis adversarilor să șuteze de cele mai puține ori spre propria poartă (23 de șuturi). Așadar, pare mai curând o problemă de concentrare, decât una defenisvă în adevăratul sens al cuvântului. Împotriva nou-promovatei FC Voluntari, alb-roșiii vor încerca să obțină al doilea succes stagional și să reușească primul clean sheet. Trebuie însă spus că în patru dintre precedentele cinci dueluri directe din campionat au marcat ambele echipe.

<h2>Poate Petrolul să răzbune acel 1-5 cu Oțelul?</h2>

În ultima etapă din play-out-ul trecut, Petrolul avea nevoie de victorie pe teren propriu în fața Oțelului, echipă fără obiectiv, pentru a fi sigură de locul în Superliga fără a depinde a alte rezultate. A fost un adevărat fiasco: ploieștenii au terminat în 10 și <a href="https://www.superliga.ro/articole/cu-ce-ramanem-dupa-etapa-care-a-readus-titlul-in-banie-dupa-35-de-ani-94674050">au pierdut categoric, scor 1-5</a>. ”Lupii” au evitat însă barajul, pentru că Farul a pierdut incredibil cu Metaloglobus. Rana a rămas, iar acum prahovenii sunt din nou gazde pentru gălățeni. Gazdele vin după două eșecuri la rând fără gol marcat, în timp ce oaspeții încă nu au pierdut în actuala ediție de campionat și se bazează pe <a href="https://www.superliga.ro/articole/tandemul-care-face-galatiul-sa-viseze-3c542d43">tandemul Patrick-Pedro Nuno</a>, excelent în startul acestei stagiuni. De altfel, cei doi s-au aflat pe lista marcatorilor și în precedenta întâlnire de pe Ilie Oană.

Nuno, Pedro

<h2>Prima întâlnire dintre FC Botoșani și Corvinul</h2>

Orice premieră e interesantă. FC Botoșani și Corvinul vor fi în premieră adversare în Superliga, într-un meci în care moldovenii caută prima victorie stagională. Elevii lui Marius Croitoru nu câștigă în campionat de opt meciuri, în timp ce hunedorenii au un start de sezon decent pentru o nou-promovată, obținând 4 puncte în trei etape. Dacă ne uităm la faptul că în meciurile jucate de cele două echipe până acum s-au marcat nu mai puțin de 16 goluri, putem spera la un duel palpitant și spectaculos.

Pe ultimul loc, fără punct și fără gol marcat, Csikszereda merge la Ovidiu sperând să scape de apăsătorul 0 din dreptul ei. Doar că ciucanii au în față o echipă care a luat 4 puncte în precedentele două runde și a reușit prestații solide. Puteau fi chiar 6 puncte pentru elevii lui Ioan Ovidiu Sabău, care au pierdut un avantaj de două goluri la București, cu FCSB, și s-au mulțumit în cele din urmă cu remiza. În plus, în singurul duel direct disputat pe terenul constănțenilor în Superliga, gazdele s-au impus categoric: 3-0.

Derby-ul Clujului ar fi trebuit să fie capul de afiș al rundei, dar partida a fost reprogramată în 8 octombrie, pentru a-i permite lui CFR să pregătească dubla cu Tromso, din preliminariile Conference League

Lucruri de urmărit în etapa a patra din Superliga

Istorie

Sunt 56 de ani de la ultimul titlu cucerit de UTA. În 1970, arădenii deveneau pentru a șasea oară campionii României, la capătul unui sezon în care au recuperat senzațional în fața Rapidului. Și semnalul revenirii a fost chiar o victorie în fața alb-vișiniilor. Era 5 aprilie 1970, iar UTA, deținătoarea titlului, urma să joace la Ploiești cu Rapid, lider detașat la momentul respectiv. După 19 etape (din totalul de 30), giuleștenii erau pe primul loc, cu 4 puncte peste urmăritoarele FC Argeș, Universitatea Craiova și UTA, într-o perioadă când se acordau două puncte la victorie. Pentru alb-vișinii, duelul cu ”Bătrâna Doamnă” reprezenta o șansă excelentă de a o elimina din cursă pe probabil principala rivală. Doar că Rapid avea o problemă: urma să joace un meci capital pe teren neutru, din cauza faptului că propria arenă era suspendată. Conducerea clubului a încercat să rezolve acest neajuns organizând o excursie pentru fani. „Cu prilejul meciului de fotbal Rapid-U.T.A., care se va disputa duminică 5 aprilie la Ploiești, clubul giuleștean organizează o excursie pentru suporterii echipei feroviare. Costul excursiei, în care s-a inclus și biletul de intrare la meci, este de 28,50 lei. Plecarea spre Ploiești se va face duminică dimineața cu un tren special”, era anunțul din ziarul ”Sportul”. Rapid avea în componență nu mai puțin de cinci jucători care, peste puțin timp, aveau să facă deplasarea în Mexic, la Cupa Mondială (motiv pentru care campionatul s-a și întrerupt și a fost reluat după revenirea Naționalei de la turneul final). Rică Răducanu, Nicolae Lupescu, Dan Coe, Liță Dumitru și Sandu Neagu erau giuleștenii convocați de Angelo Niculescu pentru CM. De cealaltă parte, UTA urma să fie reprezentată în Mexic de Gheorghe Gornea și Flavius Domide. Așadar, la Ploiești, se afla un nucleu important al lotului care ne-a readus la Mondiale după 32 de ani. Dar, până la treacă Atlanticul, cei aminți mai sus și colegii lor aveau alte lucruri la care să se gândească. Rapid încerca să cucerească al doilea titlu din istoria sa, după cel din 1967, și era bine plasată în acest sens. Câștigarea campionatului reprezenta cea mai bună revanșă față de fani, pe care giuleștenii i-au dezămăgit în acel sezon european. În primul tur din Cupa Orașelor Târguri, alb-vișinii au fost eliminați fără drept de apel de Vitoria Setubal. Portughezii au câștigat ambele manșe, cu un scor general de 7-2. Și UTA avea de șters o rușine continentală. Arădenii au părăsit Cupa Campionilor tot în runda inaugurală, învinși tur-retur de Legia Varșovia. Dacă acel 1-2 de acasă nu a fost un dezastru, eșecul din Polonia, scor 0-8, a fost cu adevărat șocant. Un rezultat care i-a afectat pe textiliști și în campionat, unde au pierdut multe puncte, după un start solid. Și astfel, campionii mergeau la Ploiești având doar varianta victoriei.

Documentar UTA 81 Ani_YT Thumbnail.jpg

<h2>„Reîntâlnire cu marea UTA”</h2>

Este titlul de pe prima pagină a ziarului ”Sportul” din 6 aprilie 1969. Arădenii s-au impus cu 2-1, urcau pe locul 2 și, apropiindu-se la doar două puncte de Rapid, relansau practic o luptă pentru titlu care se putea încheia prematur. „În iureșul campionatului, în prezența acestui retur care nu acorda decît șanse minime urmăritorilor lui Rapid, printre care, în nici un caz nu-i vedeam pe arădeni, ascunși de propriile lor performanțe puțin semnificative, am uitat că U.T.A. la ora actuală mai este campioană a țării. Noi am uitat — și sîntem gata să ne facem autocritica — dar U.T.A., nu. Și, desigur, era mult mai important ca arădenii să țină minte acest lucru...”, nota sursa citată. Pe aceeași idee a mers și cotidianul arădean ”Flacăra roșie”, care a titrat „Textiliștii n-au uitat că sînt campioni...”. „A fost o întrecere dinamică, pasionantă în care arădenii și-au etalat din plin calitățile, dovedindu-și superioritatea prin calm, siguranță și luciditate”, scria în cronica meciului trimisul ziarului din Arad.

A ajutat, desigur, și faptul că UTA a deschis repede scorul, prin Axente, care a marcat în minutul 8, cumva împotriva cursului jocului. Asta le-a permis arădenilor să gestioneze partida așa cum își doreau. Iar la mijlocul reprizei a doua, Otto Dembrovschi a făcut 2-0 și a rezolvat practic meciul. Dembrovschi fusese transferat la mijlocul sezonului, de la Vagonul Arad, și s-a dovedit o mutare excepțională. A marcat de 15 ori în acea jumătate de sezon și a avut o contribuție crucială la păstrarea titlului.

Sandu Neagu a redus din diferență în minutul 73, dar finalul a fost fără emoții pentru UTA, care își anunța cum nu se putea mai bine revenirea în cursa pentru primul loc. Pe care a urcat la scurt timp după acel succes de la Ploiești. Iar în penultima etapă, când arădenii au câștigat acasă cu Steagul Roșu (3-1) și Rapid a pierdut în deplasare cu Farul (0-3), ”Bătrâna Doamnă” a devenit matematic campioana României pentru al doilea an la rând și pentru a șasea oară în istorie.

Într-un început de aprilie din 1970, UTA o învingea în deplasare pe Rapid, la Ploiești, și relansa lupta pentru titlu. Pe care avea apoi să-l câștige

Povestea victoriei cu Rapid care a lansat-o pe UTA spre titlul din 1970

SUPERLIGA INSIDER

Sezonul 2025/26 a început cu spectacol și un meci nebun pentru
olteni, care s-au deplasat la Arad pentru întâlnirea cu UTA. Cu 2-0 avantaj a
intrat Craiova, pregătită de Mirel Rădoi atunci, la pauza meciului de pe Arena
Francisc Neuman, iar în minutul 49 avea deja 3-0 și părea că se îndreaptă spre
o victorie clară. Scorul a rămas așa până în minutul 80, când Costache a redus
din diferență din penalty, iar ce a urmat e demn de un scenariu de film.&nbsp;
Echipa lui Adrian Mihalcea a reușit să înscrie de două ori
în prelungirile meciului și să smulgă un punct important în startul sezonului.
Frustrarea oltenilor față de arădeni s-a accentuat și în retur, când UTA a
reușit să câștige pe „Ion Oblemenco” cu 2-1, în meciul la capătul căruia Mirel
Rădoi își anunța plecarea. La capătul sezonului, Craiova a fost încoronată
campioană, însă UTA a rămas echipa în fața căreia oltenii nu au reușit să
câștige.
Prima etapă a sezonului 2026/27, o nouă confruntare între
Craiova și UTA, dar de această dată în Bănie, iar revanșa oltenilor nu s-a
lăsat așteptată. Vedeți cum s-a desfășurat meciul de pe „Ion Oblemenco” în
materialul video.

Sezonul 2025/26 a început cu spectacol și un meci nebun pentru olteni, care s-au deplasat la Arad pentru întâlnirea cu UTA.

Cum s-a văzut revanșa oltenilor cu UTA pe „Ion Oblemenco”

„Fix ca pe Netflix” a fost o replică din interviul cu Alexandru Benga, în iulie 2025. Am început conversația de atunci cu o prezentare a căpitanului, apoi au curs niște cuvinte care ne-au urmărit pe mine și colegii până acasă. Pasiunea noastră pentru fotbal simțea că nu își va găsi împăcarea până nu ne întoarcem la Arad și intrăm în universul oamenilor UTA-ei.&nbsp; „Cred că la UTA chiar ai avea ce să spui pe Netflix, pentru că e o poveste foarte frumoasă, tot fenomenul ăsta care este în jurul acestei echipe. Locul ei în oraș, în comunitate, dragostea oamenilor pentru club, indiferent de categoria socială sau de domeniul de activitate și de vârstă. Deci, cred că dacă ai săpa un pic mai bine sau te-ai uita puțin mai atent, chiar ar ieși un subiect de documentar: dragostea oamenilor pentru UTA și istoria ei. Un documentar ca lumea”,&nbsp; ne-a zis Alex fix acum un an.&nbsp; În iulie 2026, la&nbsp;Grădina de Vară a Cinematografului „Arta”, din Arad, a fost proiectat documentarul pornit de la ideea lui Alex Benga.&nbsp;

https://www.facebook.com/reel/1559950125506574

Vei vedea ce face Aradul special. Poate titlurile câștigate, poate faptul că aici s-a întâmplat a opta minune a lumii. Poate ideea că este foarte important si rezultatul, dar mai important este pentru suporteri dacă echipa joacă in conformitate cu valorile și cu spiritul pe care aceasta comunitate le are. Atunci rezultatul trece pe planul doi și rămân mulțumirea sufletească și bucuria fotbalului.&nbsp;Și în această bucurie a Aradului intră diferite tipologii de oameni pe care UTA îi unește. Și putem să enumerăm aici momentele în care ne-am așezat pe scaunele pentru interviuri, ne-am făcut comozi și am început să aducem în prezent amintirile pe care oamenii UTA-ei le prețuiesc.&nbsp;Și nu am fi vorbit despre aceste amintiri dacă nu exista omul care a vrut să arate că orașul său poate face istorie. Francis Neuman.&nbsp;Familia Neuman a venit în Arad în jurul anului 1850. În 1909, Carol Neuman, unchiul celui care va fi „patronul” clubului de fotbal, a înființat fabrica textilă, întreprindere care avea să fie unul din punctele economice de top ale Aradului. Francisc urma să preia ulterior acest business care a marcat istoria fotbalului românesc. Perioada interbelică a determinat mutații imprevizibile, marea majoritate a celor din familia Neuman plecând din țară. Francisc a rămas, iar la 25 de ani a preluat toate afacerile familiei. În 1936, uzinele textile aveau peste 7.000 de angajați.

Mult timp, Francisc von Neuman a crezut că România nu va ajunge sub influența sovietică și că își va putea continua afacerile. În 1947, a fost arestat fără nicio justificare, însă a fost eliberat în iunie 1948, chiar în perioada în care regimul comunist îi naționaliza fabricile. Nevoit să părăsească țara, s-a refugiat mai întâi în Elveția, la sora sa, Maria, iar după patru ani s-a stabilit în Florida. Acolo s-a căsătorit, a avut doi copii, Alfred și Mary-Louise, și a trăit până la vârsta de 86 de ani.
După plecarea sa din România, legătura dintre Francisc von Neuman și UTA a rămas învăluită în mister. Legenda spune că, pe 30 septembrie 1970, după eliminarea campioanei Europei, Feyenoord, la club a sosit o telegramă cu un singur cuvânt: „Bravo”, semnată simplu: „F.N.”.

UTA a câștigat campionatul în România chiar la un an de la înființare, având în total șase titluri. De asemenea, are două cupe ale României și o amintire care a rămas în istorie drept&nbsp;„a opta minune a lumii”, eliminarea lui Feyenoord din Cupa Campionilor Europeni. Feyenoord fiind în vremea aceea, în 1970,&nbsp;deținătoarea Cupei, după ce câștigase finala anterioară împotriva lui Celtic.&nbsp;

<h2>De ce&nbsp;„a opta minune a lumii”?&nbsp;</h2>Cei de la Feyenoord nu le-au dat nicio șansă arădenilor. Nici nu se punea problema să nu câștige. Celebrul lor antrenor,&nbsp;Ernst Happel,&nbsp;spunea la momentul respectiv că dacă UTA se califică, va fi ca o a opta minune a lumii. Ce s-a întâmplat apoi? UTA a făcut egal pe De Kuip, un 1-1 imens, cu golul românilor marcat de Florian Dumitrescu. La retur, portarul UTA-ei, Gornea, a prins o zi fantastică. Ei au avut ocazii. Dar scorul s-a încheiat 0-0. Calificare UTA Arad.&nbsp; „Nimeni nu s-a culcat în noaptea aceea. Era toată lumea pe stradă, mergeau oamenii la restaurante, se întâlneau, se îmbrățișau”, ne-a zis profesorul Dionisie Piros, martor la înființarea UTA-ei.&nbsp;

<h2>Glorie. Decădere. Renaștere</h2>Însă nu neapărat acea calificare în detrimentul lui Feyenoord este motivul pentru care oamenii Aradului iubesc UTA. Loialitatea lor merge dincolo de fotbal. Pentru UTA cea care trecea de olandezi urmau niște ani de stagnare. Și apoi marea decădere, în sezonul 78-79. A venit apoi o perioadă de oscilație din prima ligă în a doua, dar cu mai mulți ani petrecuți în eșalonul secund. Ultimele sezoane ale UTA-ei în liga principală au fost între 2006-2008. Moment în care suporterii au intervenit și au făcut ca Bătrâna Doamnă să meargă înainte.&nbsp;Am aflat mai multe de la Claudiu Negru, președintele asociației Suporter Club UTA:„Suporter Club UTA este asociația noastră, a suporterilor din toate păturile sociale, din toate sectoarele stadionului. Asociația are ca principal obiectiv apărarea imaginii și intereselor UTA-ei. Ulterior, Suporter Club UTA a intrat și în posesia brandului UTA. Noi am văzut-o ca pe o mare onoare și, totodată, ca pe o mare responsabilitate. Și asta se aplică și astăzi.” Astfel, a fost reînființată UTA. Prin unirea unor oameni care nu au vrut să lase echipa să moară. Suporterii, Dorel Cura, fost jucător și atunci președinte&nbsp;al Asociației Județene de Fotbal și Marius Țucudean, fost jucător și el la Arad. Acesta a înscris noua echipă în Liga 4, sub denumirea de&nbsp;UTA Bătrâna Doamnă, așa cum avea să fie recunoscut clubul până a redobândit numele de UTA Arad.&nbsp; Aceasta este, pe scurt, povestea relansării tuturor visurilor arădenilor, în sezonul 2013-2014.&nbsp;

<h2>Poveste fără sfârșit</h2>Cuvintele de aici sunt doar adjuvantele poveștii. Imaginile sunt cele care ne arată mai realist unii dintre eroii unei povești care nu poate avea final. Oamenii ei nu vor permite asta. Odată ce ajungi în Arad, îți dai seama de ce toți Utiștii se adună să vadă un meci și ei. Pentru că UTA este o parte din viața și identitatea orașului. O moștenire care a trecut din generație în generație și care continuă să adune suporteri în jurul acelorași culori și valori. Și atât timp cât va exista cineva care să spună cu mândrie „Hai, UTA!”, povestea merge mai departe.

UTA Arad are o poveste care nu se va încheia vreodată. Oamenii ei nu vor permite asta.

Întregul Arad respiră UTA! Dragostea oamenilor pentru echipă și istoria ei

Coelho, Filipe (staff, UCV)

Portughezul se afla în fața unei provocări mari, prima în
calitate de antrenor principal, după ani buni petrecuți ca secund al lui Paulo
Bento. Existau astfel și incertitudini în ceea ce îl privește, una dintre
întrebările ridicate fiind dacă va putea să aducă titlul în Bănie după 35 de
ani, ținând cont că trebuia să continue munca începută de Mirel Rădoi, cu lotul
format cu sprijinul fostului antrenor. 
 
Încă de la primul interviu pe care l-am acordat pentru Superliga.ro, Filipe
Coelho a dat senzația unui antrenor calm, iar același lucru s-a văzut și pe
banca tehnică. Astfel, cu calm și pași mărunți, dar siguri, Universitatea
Craiova a fost încoronată campioană în Superliga la final de sezon, după un
parcurs excepțional și în faza ligii din Conference League. Coelho a adus
calmul de care oltenii aveau nevoie pentru a se ridica după fiecare moment
dificil, iar sezonul trecut a avut destule și pentru ei. Dar, astfel se construiesc
campionii.

<h2 style="text-align:center;">„Prima dată când am
ajuns pe stadion am simțit ceva diferit față de alte stadioane”</h2>
&nbsp; 
Felicitări! Câștigător
al Cupei, campion cu Craiova, cum vă simțiți? 
Este un sentiment uimitor, mai ales datorită jucătorilor și oamenilor care
lucrează în club. Și, bineînțeles, și orașului, pentru că toată lumea aștepta
asta de mult timp. Și, bineînțeles, a fost o săptămână uimitoare pe care nu o
voi uita niciodată în viața mea.
&nbsp; 
Știu că la început,
când am vorbit, ați spus că nu vă gândiți la titlu, că faceți lucrurile pas cu
pas. Dar a fost vreun gând, la început, că ați putea deveni campion cu Craiova?
Nu, la început, ca să fiu sincer cu tine, prima dată când am
mers pe stadion am simțit o energie diferită, nu pot explica, dar am simțit că
voi fi fericit aici. Desigur, în cazul în care mă întrebai în acel moment dacă
aș crede că am putea câștiga două trofee, nu. Dar energia era: „Vei fi fericit
aici”. Anumite lucruri din viața noastră nu le poți explica, este vorba despre
sentimentele din acel moment. Prima dată când am mers pe stadion am simțit ceva
diferit față de alte stadioane.
&nbsp; 
Ați spus că ați
simțit ceva când ați fost acolo prima dată, dar trebuie să vă întreb, pentru că
atmosfera de duminică a fost uimitoare. Ce ați simțit când ați văzut stadionul
și când ați văzut „Vulcanul”, de fapt?
A fost frumos, a fost atât de special. E ca și cum... Nu am
cuvinte. Este vorba despre a simți acel moment. În acel moment, eram foarte
concentrat asupra meciului, bineînțeles că m-am uitat la tribune, dar acolo
atenția era mai mult pe meci, dar, după aceea, când am avut ocazia să văd
imaginile, a fost ceva uimitor. Mulțumesc oamenilor care au făcut asta!
Felul în care ne-au susținut, mai ales în ultimele două
luni, a fost foarte important pentru noi. Mulțumesc din suflet pentru acest
lucru! 




Ați mai trăit ceva
similar cu atmosfera de pe „Oblemenco”?
Am participat și la competiții cum ar fi Cupa Mondială și
altele de genul acesta, dar, aici, dragostea pe care fanii o arată pentru club
este diferită, desigur! E ceva special! Acesta este adevărul, aici e diferit.
&nbsp; 
Știați că sunteți un
caz unic în fotbalul românesc? Pentru că niciun alt antrenor nu a câștigat
vreodată titlul în sezonul de debut fără să aibă vreo legătură anterioară cu
liga. Nici ca antrenor, nici ca jucător.
Nu am știut, dar cred că acesta nu este cel mai important
lucru pentru mine, cel mai important este că am realizat ceva special. Și modul
în care am obținut titlul și drumul până acolo sunt cele mai importante, pentru
că a fost foarte greu, am jucat împotriva unor adversari foarte dificili. De
aceea este atât de greu să câștigi ceva aici, pentru că nivelul este ridicat. După
cum am spus de multe ori, antrenori buni, echipe bune, stadioane bune și acesta
este cel mai important. Călătoria, lucrurile pe care le construim în interior,
o adevărată familie și nu contează dacă ajungem la titlu sau nu. Familia a fost
aici în toate momentele. Și asta este uimitor pentru mine.
&nbsp; 
Craiova a fost
întotdeauna recunoscută ca o echipă ofensivă, dar una care a pierdut titlurile
din cauza defensivei slabe. Cum ați reușit să-i convingeți pe jucători să
sacrifice spectacolul pentru stilul lui Mourinho, pragmatic?
Știu că oamenii poate au imaginea despre mine că sunt foarte
calm și sunt foarte calm în timpul meciurilor, dar secretul este munca depusă
în timpul săptămânii. Și muncesc mult. Și cred în ideile mele și când joci un
play-off, sunt doar 10 meciuri și când începi play-off-ul cu doar 2 puncte mai
mult decât echipa de pe locul doi, trebuie să fii deștept. Și cred că nu
greșesc, dar într-o analiză făcută, împreună cu staff-ul tehnic, înainte să vin
eu aici, am văzut că echipa a avut doar 3 meciuri fără gol primit. Ca să câștig
ceva, ca să iau titlul de campion, pentru a avea rezultate bune, trebuie să nu
primești gol în majoritatea meciurilor. Bineînțeles că muncim mult la asta și
cred că asta le arată jucătorilor că nimeni nu este mai important decât echipa,
mai întâi echipa și apoi talentul. Și al doilea lucru, este atât de important
ca jucătorul să se apere bine și să atace bine. Și ei acceptă, înțeleg, muncesc
mult. Desigur, uneori, nu a fost atât de ușor pentru toți, dar, până la urmă,
cred că am făcut o treabă foarte bună ca echipă.

<h2 style="text-align:center;">„Am petrecut mult
timp vorbind despre AEK și nu despre Mainz!” </h2>
&nbsp; 
Nu mulți antrenori
își asumă responsabilitatea pentru strategiile defensive în momentele-cheie. Ei
știu presiunea din partea fanilor, care vor să vadă spectacol, cum echipa dă
multe goluri. Ați simțit vreodată că riscați să pierdeți sprijinul fanilor când
jucați pentru rezultat?
Nu, pentru că uneori trebuie să privim jocul dintr-un alt
punct de vedere, pentru că jocul are multe momente importante și uneori trebuie
să ne apărăm, alteori trebuie să atacăm. Uneori trebuie să fim în tranziții, uneori
în fazele fixe defensive sau în fazele fixe ofensive.
De exemplu, am câștigat împotriva lui FC Argeș, cu 1-0, și
am avut multe ocazii de a marca.
Am câștigat și alte meciuri în care ne-am creat multe ocazii
de a marca. Este adevărat că după minutul 80-85, dacă noi conducem cu 1-0,
încercăm să menținem rezultatul. Chiar și cu CFR, este adevărat că era un
rezultat de egalitate, 0-0, în acel moment. A fost o strategie atunci să
rămânem cu un punct, pentru că în play-off sunt doar 10 meciuri. Nu ai prea
mult timp pentru a recupera. Dacă începi foarte prost în play-off, e imposibil
să câștigi titlul. Știm asta și a fost o parte din strategia echipei. Nu a
venit doar de la mine, dar noi continuăm să jucăm. Dacă verifici, de exemplu,
posesia mingii, în majoritatea meciurilor, în 95% dintre cazuri, avem mai multă
posesie, avem mai multe oportunități decât ceilalți, cred că este mai
echilibrat pentru mine. Și pasăm în cea mai mare parte a timpului în jumătatea
adversă de teren și jucăm cu linia defensivă atât de sus. Presăm sus. Dacă te
uiți, acești băieți nu primesc goluri pentru că joacă defensiv. În opinia mea,
nu este așa.
&nbsp; 
Craiova este singura
echipă din play-off care nu a depins de un singur marcator, pentru că atât Al
Hamlawi, cât și Nsimba au marcat. Assad are 11 goluri, iar Nsimba, 10. Cum ați
gestionat concurența din atac?
Să-i păstrați motivați, nu este o competiție. Este vorba
despre strategie. Au înțeles că uneori schimbăm jucătorii din cauza unor
aspecte de strategie, pentru că avem nevoie de jucători rapizi mai mult în
față, deoarece adversarii nu sunt atât de... Apărarea nu este atât de rapidă. Din
cauza multor lucruri. Nu este vorba despre competiție, ar trebui să fie
pregătiți să joace 0-5-10-19 minute în același mod și acesta este unul dintre
lucrurile despre care am vorbit de multe ori. Desigur, trebuie să concureze
între ei. Dar nu este vorba despre...
Pentru că, uneori, chiar dacă au rezultate bune, trebuie să
schimbăm, pentru că toți sunt buni. Trebuie să-i folosim pe toți în momente
diferite.
&nbsp; 
Ați întâmpinat
dificultăți deoarece aveți atât de mulți jucători buni și pentru că ați fost
nevoit să-i schimbați uneori? 
Nu, mi-a fost ușor. Și dacă te gândești... avem meciuri dificile. Baiaram a
jucat, de exemplu, împotriva lui Dinamo, apoi a fost suspendat două meciuri și
l-am pierdut și pe Nsimba din cauza unei probleme musculare. Și, în acest caz,
a trebuit să jucăm împotriva celor de la FCSB în aceeași săptămână. Assad și
echipa lor și nu mai avem soluții să jucăm în față.
Bineînțeles, îl aveam pe Luca și ei joacă mai multe meciuri
și suferă pentru echipă, fără timp pentru recuperare. Cred că înțeleg că echipa
este cea mai importantă și, după aceea, ei. Bineînțeles, sunt foarte mulțumit
de amândoi.
&nbsp; 
Ceea ce este
interesant la Craiova în acest sezon este că are marcatori diferiți. Pentru că
părea, la un moment dat, că oricine poate marca de la Craiova.
Asta e ideea. Pentru mine, nu era important cine marca,
pentru că jucătorul care a marcat este ultimul care a atins mingea, dar înainte
să marcăm, avem mulți jucători care trebuie să-și facă bine treaba pentru a
crea ocazia, așa că uneori căutăm atacantul. A dat 10 goluri, a dat 15 goluri. Eu
mă uit la atacant, mult mai multe puncte. Tot spațiul care poate apărea, cum ne
apărăm, cum ne poate ajuta în toate momentele. În zilele noastre, fotbalul se
schimbă mult, în opinia mea. Toată lumea trebuie să fie pregătită să atace, să
se apere, să fie conectată cu echipa. Așadar, desigur, la sfârșitul sezonului,
Assad și Nsimba au dat o mulțime de goluri, dar ceilalți jucători au muncit
mult pentru ca ei să înscrie.
&nbsp; 
Considerați momentul
de la Atena un punct de cotitură în ceea ce privește parcursul din Superliga și
din Cupă?
Nu, pentru mine, un lucru este clar, am făcut un meci
foarte, foarte bun la Atena și ar trebui să fim mândri pentru că am dat dovadă
de multă personalitate. Am jucat cu multă calitate, am avut posibilitatea să
marcăm pentru 3-0. Bineînțeles, a fost un moment trist pentru că eu cred că nu
meritam să pierdem acel meci, dar, pentru mine, un lucru este clar. Am petrecut
prea mult timp vorbind despre AEK, pentru că am pierdut... Și multe alte
lucruri și am petrecut doar o zi sau două vorbind despre Mainz. Și am vorbit
mereu despre aceste două zile și despre AEK, pentru că am pierdut în ultimul
moment, așa cum știe toată lumea. Vorbești șase luni despre asta și învățăm,
analizăm și continuăm. Și asta, pentru mine, este despre mentalitate. Este
vorba de mentalitate. Nu căuta lucrurile rele. Desigur, analizăm, învățăm, dar
căutăm mai mult lucrurile bune care se pot întâmpla și căutăm mai mult
prezentul și viitorul. Nu ne gândim prea mult la trecut.
&nbsp; 
Filipe Coelho a analizat și momentul Atena și ne-a spus și
cum a reușit să gestioneze presiunea din vestiar adusă de sezoanele fără titlu
în Bănie, dar și competiția pe posturi. Ne-a dezvăluit și ce le-a transmis
jucătorilor săi în vestiar după câștigarea Cupei și cum s-a trăit meciul
decisiv pentru titlu din Craiova. Totul, în materialul video. &nbsp;

Filipe Coelho a semnat cu Universitatea Craiova în toamnă, după decizia lui Mirel Rădoi de a părăsi echipa.

Filipe Coelho: „Am simțit de când am venit că voi fi fericit la Craiova!”

Biliboc, Lorenzo (player, CFR)

18
ani avea Lorenzo Biliboc atunci când a decis să-și lase viața din Italia și să
vină în România pentru prima dată în calitate de fotbalist profesionist.
Lorenzo s-a născut în Italia, la Torino, unde a și crescut, la academiile lui
Juventus și Parma. În iulie 2025 a decis că e momentul de o schimbare și să
facă pasul la seniori, astfel că a plecat de la Juventus U20 și a semnat cu CFR
Cluj. 
A
reușit să strălucească într-o echipă care părea că a uitat cum să o facă, cel
puțin până la numirea lui Daniel Pancu, cel care a revoluționat formația din
Gruia, iar astfel, Biliboc s-a făcut și mai tare remarcat. Să-l cunoaștem mai bine
pe tânărul fotbalist al lui CFR Cluj.

Salut, Lorenzo! În primul rând,
felicitări! Ai primit premiul pentru cel mai bun jucător Under 21 al sezonului.
Ce înseamnă pentru tine această recunoaștere? 
Salut! Pentru mine, e foarte important. A fost primul sezon al meu între
seniori și m-am adaptat foarte bine și sunt foarte fericit că am primit acest
premiu.
Cine crezi că a avut cel mai mare
rol în evoluția ta din acest sezon? 
Eu cred că toată lumea, pentru că am lucrat cu clubul. Am lucrat foarte bine,
m-au ajutat toți și părinții au fost alături de mine.
Daniel Pancu spunea despre tine că
ai o rară cultură a muncii. Când primești un premiu ca acesta, te gândești mai
mult la talent sau la muncă? 
Eu cred că mai multă a fost muncă, că talent, talentul normal că face un pic,
dar cu muncă cred că obții premiile astea și câștigi mai mult.
Care crezi că este lucrul care s-a
schimbat cel mai mult la Lorenzo în acest sezon? 
Eu cred că, când am ajuns aici, am înțeles diferența între juniori și seniori
și am știut să mă adaptez cât mai repede.
Ai primit acest premiu ca jucător Under
21. Ce îți dorești să se spună despre Lorenzo când nu vei mai fi Under? 
Acum nu știu ce să spun, dar sper că să dau tot, să merg în continuare așa și
să devin cât mai bun cu anii.
Care e cel mai frumos moment pe care
l-ai petrecut în acest sezon alături de CFR? 
Cred derby-ul de acasă, când am câștigat 3-2. A fost o atmosferă foarte
frumoasă și asta îmi vine în cap tot timpul.
Ai și reușit să marchezi atunci. 
Da, da. Și am marcat și eram foarte fericit.
Ții minte primul moment în care
cineva ți-a spus că ai talent? Cine a fost? 
Nu-mi aduc aminte chiar cine mi-a spus, dar eu cred că, atunci când cineva îți
spune că ai talent, îți vine și mai mult să lucrezi, să te implici mai mult, să
dai tot.
Care e principala valoare a CFR-ului
cu care te identifici? 
Când am venit aici, am înțeles că CFR e o echipă care câștigă tot timpul, au
câștigat multe campionate și am înțeles asta, că fiecare meci trebuie câștigat
și e tratat la fel.
Ce îți place cel mai mult la tine,
Lorenzo cel din teren? 
Îmi place că nu mă dau bătut, lucrez, mă arunc pe fiecare minge, dau tot până
nu mai pot.
Poți să ne spui un pic despre cum ai
descoperit că ai diabet? Care a fost primul tău gând atunci? 
Bine, nu eram așa mare și nu știam că e o adevărată problemă, cum era, și m-au
ajutat părinții mei și am trecut peste el normal.
Cum te îngrijești acum și ce nu ai
voie să faci sau să mănânci? 
Eu pot să fiu o persoană normală, plus că nu schimbă foarte mult. Trebuie numai
să am un pic de grijă în plus comparativ cu o persoană care nu are.
Cum ai vrea să fii recunoscut în
fotbalul românesc? 
Cred că e prea devreme să răspund la întrebarea asta. Depinde ce o să fac în
viață, în cariera mea de fotbalist. Eu sper să dau tot, să devin cineva
important pentru România.
Și ultima întrebare, ce-ți dorești
tu de la Lorenzo pentru sezonul viitor? 
Eu sper să câștigăm campionatul, cupa și sper să ajungem în Europa și să dau
cât mai mult pentru clubul ăsta

Lorenzo Biliboc a impresionat la primul său sezon în Superliga României, motiv pentru care a primit și trofeul de „Cel mai bun Under21 al sezonului 2025/26”.

superliga 2026

Fotbal

vineri 07 august

sâmbătă 08 august

duminică 09 august

luni 10 august

joi 08 octombrie