“De vreo trei luni ne pregătim deja pentru sezonul viitor”

Pe superliga.ro preferăm să scoatem în prim-plan jucătorii și antrenorii. Uneori suporterii. Ei sunt principalii actori ai competiției. Dar, o dată pe an măcar, dăm cuvântul și câte unui conducător. După eventul reușit de Universitatea Craiova, în timpul festivității de premiere, am stat de vorbă cu principalul acționar al clubului, Mihai Rotaru.

Ați vorbit cam puțin în sezonul ăsta…
Un om extrem de important din fotbal românesc, dar extrem de important, mi-a spus la un moment dat că cea mai bună decizie pe care am luat-o în perioada asta a fost să nu mai vorbim. Să nu mai vorbim, ci să facem. Și până la urmă s-a dovedit că a ieșit bine. Pentru că noi avem un talent să facem implozii întotdeauna. Și dacă începem să vorbim, nu iese bine de obicei.

Cât de mult vă bucurați pentru medalie, văd că nu vă puteți opri zâmbetul!
Nu, nu, dar o să realizăm de-abia peste câteva zile ce am făcut noi noaptea asta. Așa cum și cu calificarea în grupele Conference League, după acea dublă cu Basaksehir, am realizat de-abia peste câteva zile. Așa cum în 2014 am realizat de-abia peste o săptămână ce am realizat și că am promovat în Superliga. Așa și acum ne va lua câteva zile ca să realizăm ce am realizat ca să fac un joc de cuvinte.

Ați avut încredere și în momentul dramatic al eliminării din Europa, că lucrurile se vor termina până la urmă sezonul ăsta cu bine?
Nu că am avut încredere. Atunci a fost o decizie extraordinară. După meciul cu AEK Atena, noi aveam petrecere de sfârșit de an. Primul meu impuls a fost să o anulez. După care am zis nu, hai să o facem ca să ne resetăm și a fost cea mai bună decizie. Pentru că în momentul acela mi-am dat seama că o să fim campioni. Pentru că am văzut un grup extraordinar, un grup fantastic, cum am avut foarte rar la Universitatea Craiova.

Cum a trecut tot clubul peste posibilul moment care putea destabiliza clubul, plecarea lui Mirel Rădoi?
Au fost mai multe momente pe care a trebuit să le gestionăm. Primul a fost, sigur, plecarea lui Mirel. Al doilea a fost acea înfrângere cu Farul Constanța, pe care o considerăm un accident. După care am avut evenimentul AEK Atena. După care am avut evenimentul când am luat bătaie în prima etapă din play-off de la FC Argeș. Au fost momente care au trebuit gestionate și nu le-am lăsat la voia întâmplării. Tot ceea ce înseamnă Universitatea Craiova a știut să gestioneze foarte bine aceste momente.

Vă pregătiți deja pentru sezonul viitor?
De vreo trei luni.

Cu ce vă pregătiți? Cu jucători? Cu transferuri?
Cu Ovidiu Costeșin și cu Mario Felguieras și, sigur, cu Filipe Coelho.

Sigur știți și dumneavoastră ceva!
Mai puțin, mai puțin.

V-au surprins cumva adversarii care n-au mai putut ține pasul?
E greu de crezut că cineva ne-ar fi putut bate azi. Uitați-vă la meciurile noastre cu Mainz. Uitați-vă la meciul nostru cu Rapid Viena. Uitați-vă la meciul cu AEK Atena, în care, practic, putem să spunem că am avut un ghinion. Noi l-am câștigat până în minutul 96. Noi nu am avut un parcurs bazat pe noroc. Noi am avut un parcurs bazat pe fotbal. Și asta mi-a dat tot timpul încredere. Și am știut că vom ieși campioni.

Am fost în primele zile ale acestui sezon în cantonamentul din Slovenia. Nu știam în momentul respectiv amploarea la care s-a ajuns la Universitatea Craiova. Se poate duce la nivelul următor fotbalul românesc cu astfel de cluburi?
Asta trebuie să facem. Altfel nu avem altă șansă. Uitați-vă, trebuie să luăm exemplul Poloniei, exemplul Cehiei. Trebuie să o facem. Și putem să o facem. Resurse, sigur, sunt limitate. Dar, cred că, pas cu pas, vom putea să trecem la nivelul următor. Și ăsta este scopul. Pentru asta muncim.

Ați cântat imnul împreună cu băieții ăștia minunați?
Eu cânt imnul non-stop, în fiecare zi. Ar fi fost culmea să nu-l cânt în seara asta. Dar atmosfera asta, suntem cred că singurul oraș din România care poate să producă așa ceva. Această emulație, această uniune între suporteri și jucători și tot ceea ce înseamnă spiritul Universității Craiova. Lumea întreba a cui e echipa asta, a lui Felipe, a lui Rădoi, a lui Mihai Rotaru? Nu. Asta este echipa Universității Craiova. Dacă este un antrenor, el aparține, el este al Universității, nu Universitatea lui. Și asta va fi întotdeauna. Universitatea va fi a orașului. Și cred că asta trebuie să facem. Să aducem o echipă, pentru că orașul ăsta merită să aibă o echipă mare. Merită să aibă o echipă care să se bată la trofee și pe care să le câștige.

Ați fost felicitat, sunat de către vreun rival, acum?
Habar nu am, am 300 de mesaje în acest moment. Erau acum 5 minute 300 de mesaje, nu am deschis niciunul. Cu siguranță am relații bune, inclusiv cu cei de la Dinamo. Am relații bune de la CFR. Inclusiv cu cei de la U Cluj am relații bune. Farul Constanța, foarte bune. Am relații cu mai mulți conducători. Adică noi, ca și club, la nivel instituțional, avem relații bune cu ei.

Felipe Coelho, până când la Craiova?
Până când? Sperăm să fie cât mai mult timp.

Să fie o petrecere frumoasă, lungă!
Nu știu cât țin petrecerile la București, dar în Oltenia, patru zile și patru nopți. Începem cu Fedeleșul, continuăm cu nunta, continuăm cu a doua zi și a treia zi. Deci patru zile cu Fedeleșul.

Patru zile să fie că meritați. Chiar merită toată lumea pe care am văzut-o astăzi aici. Impresionant drumul meu de la hotel spre stadion, văzând familii, copii, părinți cu fularul la gât, venind spre stadion cu câteva ore înainte. Nu mai zic de momentul autocarului, dar chiar și în rest. Orașul ăsta chiar trăiește pentru fotbal.
Niciun oraș din România nu poate să producă această emulație. Niciunul. Nu există.

Sunt din Timișoara, trebuie să vă dovedesc. Trebuie să vă dovedesc, dar mai am de așteptat.
Vorbeam astăzi cu colegii mei și chiar făceam această remarcă și am zis singurul care s-ar putea apropia ca oraș ar fi Timișoara. Singurul. Și am spus-o înainte de meci, nu acum după meci.

Craiova a demonstrat astăzi, pe teren, că este o campioană meritată, nu poate contesta nimeni și asta e cel mai important.
A fost simplu, am purtat același sacou. Și atunci n-am avut emoții.

Să-l purtați în Europa și să fie bine!