Era minutul 77 în meciul dintre Oțelul Galați și FK Csikszereda, în etapa 12 a Superligii. Echipa lui Valentin Suciu tocmai rămăsese în nouă oameni, după eliminările lui Dušan Vuković și Niko Kukovec. Scorul era 1-1, iar Oțelul avea mai bine de un sfert de oră pentru a profita de superioritatea numerică. Gazdele atacau, căutau golul victoriei, dar în poarta oaspeților se afla un om hotărât să nu mai primească niciun gol.
În minutul 89, Eduard Pap respinge o lovitură de cap a lui Paul Iacob, de sub bara transversală. În prelungiri, deviază în transversală mingea trimisă de João Paulino, îl blochează pe Patrick Fernandes, apoi intervine din nou la șutul lui Miguel Silva. Fluierul final consfințește remiza, iar portarul de 32 de ani, omul care a ținut piept atacurilor gălățene, este Superstarul Etapei.
Pentru Csikszereda, este primul punct obținut în deplasare în acest sezon. Pentru Pap, încă un meci în care experiența și determinarea fac diferența. Și încă un capitol într-o carieră în care a învățat de mai multe ori să o ia de la capăt.
De la Jimbolia la Borussia Dortmund
Eduard Pap a crescut la Jimbolia, în județul Timiș, unde fotbalul a început ca o joacă în fața blocului. Bătea mingea de dimineața până seara, până când, la 11 ani, a ajuns la Școala de Fotbal Marcel Băban. Acolo a început să descopere ce înseamnă antrenamentele organizate și disciplina unui viitor fotbalist profesionist.
În acea perioadă a avut parte și de o experiență pe care nu avea să o uite niciodată. Prin intermediul fostului internațional Marcel Răducanu, a ajuns în Germania și s-a antrenat timp de o săptămână cu Borussia Dortmund.
Pe banca echipei se afla Jürgen Klopp, iar în lot erau fotbaliști precum Robert Lewandowski și Mario Götze. Pentru tânărul portar din Jimbolia, a fost ocazia de a vedea de aproape fotbalul la cel mai înalt nivel.
Drumul său a continuat la ACS Poli Timișoara, unde a debutat în prima ligă la numai 17 ani. Dar începutul promițător nu a fost urmat de o ascensiune fără obstacole.
Curajul de a o lua de la capăt
La aproximativ 20 de ani, după ce evoluase în prima ligă, Pap a luat o decizie pe care mulți nu au înțeles-o. A plecat la Oradea, în Liga 3, pentru a avea șansa să joace și să-și continue dezvoltarea. A promovat în Liga 2 cu Luceafărul, iar după alte șase luni a revenit în primul eșalon, la ASA Târgu Mureș. Alegerea care păruse un pas înapoi îl ajutase, de fapt, să meargă înainte.
A urmat perioada de la FC Botoșani, club la care a petrecut șase sezoane consecutive și la care avea să revină ulterior. Între cele două experiențe din Moldova, a evoluat în Ungaria, la Győri ETO, și la Oțelul Galați.
Cu gălățenii a ajuns până în finala Cupei României din 2024, pierdută în fața Corvinului Hunedoara. A fost un episod important al carierei sale, dar și unul rămas cu regretul unui trofeu ratat.
În februarie 2025, după despărțirea de Botoșani, Pap a trecut printr-un alt moment dificil. S-a întors acasă și a început să se antreneze cu CSC Dumbrăvița, echipă din Liga 2, pentru care a acceptat ulterior să și joace.
Nu era prima dată când cobora din primul eșalon pentru a-și continua cariera. Dar, de fiecare dată, a găsit resursele necesare pentru a merge mai departe.
Într-un interviu acordat Superliga.ro în vara anului 2025, Eduard Pap a vorbit deschis despre momentele care i-au marcat cariera, despre alegerile dificile și despre puterea de a o lua mereu de la capăt. O poveste care explică, poate, și determinarea cu care își apără astăzi poarta.
Un nou început la Csikszereda
În vara anului 2025, Eduard Pap a acceptat provocarea de a apăra poarta nou-promovatei Csikszereda, aflată la primul sezon din istorie în Superliga. Experiența sa era importantă pentru o echipă care descoperea dificultățile primului eșalon. Iar primul an petrecut la Miercurea Ciuc a confirmat că portarul avea încă un rol important de jucat.
Noul sezon a adus însă alte provocări. Csikszereda a început greu campionatul, iar punctele au venit cu dificultate. În primele zece meciuri ale stagiunii 2026/2027, Pap a fost de fiecare dată titular și a adunat 46 de parade, potrivit statisticilor disponibile pe Superliga.ro.
La Galați, într-o partidă în care Oțelul a expediat 29 de șuturi și a avut 63% posesie, portarul ciucanilor a primit nota 8,6, cea mai mare a meciului.
După fluierul final, Pap s-a bucurat de punctul câștigat, dar nu și-a ascuns regretul că echipa sa nu a putut încheia partida în efectiv complet.
„Mă bucur că am reuşit să luăm un punct în această situaţie, dar am un regret: îmi pare rău că nu am rămas 11 la 11.”
Din nou, în fața unei provocări
La 32 de ani, Eduard Pap știe că un sezon dificil nu se schimbă într-o singură seară. Csikszereda are în continuare mult de muncă pentru a-și îndeplini obiectivul, dar remiza de la Galați poate reprezenta un punct de plecare.
„Suntem o echipă care va lupta şi anul acesta şi vom fi o nucă tare”, a declarat portarul după meci.
Cu doi ani în urmă, Pap apăra poarta Oțelului într-o finală de Cupă a României. Acum s-a întors la Galați ca adversar și a fost omul care i-a împiedicat pe gălățeni să câștige.
De la copilul care bătea mingea în fața blocului din Jimbolia până la portarul care a trecut prin toate cele trei eșaloane ale fotbalului românesc, Eduard Pap a învățat că o carieră nu este definită doar de victorii, ci și de felul în care răspunzi dificultăților.
La Galați, Csikszereda a rămas în nouă oameni. Dar în poartă l-a avut pe Eduard Pap. Și a fost suficient pentru un punct.
Era minutul 77 în meciul dintre Oțelul Galați și FK Csikszereda, în etapa 12 a Superligii. Echipa lui Valentin Suciu tocmai rămăsese în nouă oameni, după eliminările lui Dušan Vuković și Niko Kukovec. Scorul era 1-1, iar Oțelul avea mai bine de un sfert de oră pentru a profita de superioritatea numerică. Gazdele atacau, căutau golul victoriei, dar în poarta oaspeților se afla un om hotărât să nu mai primească niciun gol.
În minutul 89, Eduard Pap respinge o lovitură de cap a lui Paul Iacob, de sub bara transversală. În prelungiri, deviază în transversală mingea trimisă de João Paulino, îl blochează pe Patrick Fernandes, apoi intervine din nou la șutul lui Miguel Silva. Fluierul final consfințește remiza, iar portarul de 32 de ani, omul care a ținut piept atacurilor gălățene, este Superstarul Etapei.
Pentru Csikszereda, este primul punct obținut în deplasare în acest sezon. Pentru Pap, încă un meci în care experiența și determinarea fac diferența. Și încă un capitol într-o carieră în care a învățat de mai multe ori să o ia de la capăt.
De la Jimbolia la Borussia Dortmund
Eduard Pap a crescut la Jimbolia, în județul Timiș, unde fotbalul a început ca o joacă în fața blocului. Bătea mingea de dimineața până seara, până când, la 11 ani, a ajuns la Școala de Fotbal Marcel Băban. Acolo a început să descopere ce înseamnă antrenamentele organizate și disciplina unui viitor fotbalist profesionist.
În acea perioadă a avut parte și de o experiență pe care nu avea să o uite niciodată. Prin intermediul fostului internațional Marcel Răducanu, a ajuns în Germania și s-a antrenat timp de o săptămână cu Borussia Dortmund.
Pe banca echipei se afla Jürgen Klopp, iar în lot erau fotbaliști precum Robert Lewandowski și Mario Götze. Pentru tânărul portar din Jimbolia, a fost ocazia de a vedea de aproape fotbalul la cel mai înalt nivel.
Drumul său a continuat la ACS Poli Timișoara, unde a debutat în prima ligă la numai 17 ani. Dar începutul promițător nu a fost urmat de o ascensiune fără obstacole.
Curajul de a o lua de la capăt
La aproximativ 20 de ani, după ce evoluase în prima ligă, Pap a luat o decizie pe care mulți nu au înțeles-o. A plecat la Oradea, în Liga 3, pentru a avea șansa să joace și să-și continue dezvoltarea. A promovat în Liga 2 cu Luceafărul, iar după alte șase luni a revenit în primul eșalon, la ASA Târgu Mureș. Alegerea care păruse un pas înapoi îl ajutase, de fapt, să meargă înainte.
A urmat perioada de la FC Botoșani, club la care a petrecut șase sezoane consecutive și la care avea să revină ulterior. Între cele două experiențe din Moldova, a evoluat în Ungaria, la Győri ETO, și la Oțelul Galați.
Cu gălățenii a ajuns până în finala Cupei României din 2024, pierdută în fața Corvinului Hunedoara. A fost un episod important al carierei sale, dar și unul rămas cu regretul unui trofeu ratat.
În februarie 2025, după despărțirea de Botoșani, Pap a trecut printr-un alt moment dificil. S-a întors acasă și a început să se antreneze cu CSC Dumbrăvița, echipă din Liga 2, pentru care a acceptat ulterior să și joace.
Nu era prima dată când cobora din primul eșalon pentru a-și continua cariera. Dar, de fiecare dată, a găsit resursele necesare pentru a merge mai departe.
Într-un interviu acordat Superliga.ro în vara anului 2025, Eduard Pap a vorbit deschis despre momentele care i-au marcat cariera, despre alegerile dificile și despre puterea de a o lua mereu de la capăt. O poveste care explică, poate, și determinarea cu care își apără astăzi poarta.
Un nou început la Csikszereda
În vara anului 2025, Eduard Pap a acceptat provocarea de a apăra poarta nou-promovatei Csikszereda, aflată la primul sezon din istorie în Superliga. Experiența sa era importantă pentru o echipă care descoperea dificultățile primului eșalon. Iar primul an petrecut la Miercurea Ciuc a confirmat că portarul avea încă un rol important de jucat.
Noul sezon a adus însă alte provocări. Csikszereda a început greu campionatul, iar punctele au venit cu dificultate. În primele zece meciuri ale stagiunii 2026/2027, Pap a fost de fiecare dată titular și a adunat 46 de parade, potrivit statisticilor disponibile pe Superliga.ro.
La Galați, într-o partidă în care Oțelul a expediat 29 de șuturi și a avut 63% posesie, portarul ciucanilor a primit nota 8,6, cea mai mare a meciului.
După fluierul final, Pap s-a bucurat de punctul câștigat, dar nu și-a ascuns regretul că echipa sa nu a putut încheia partida în efectiv complet.
„Mă bucur că am reuşit să luăm un punct în această situaţie, dar am un regret: îmi pare rău că nu am rămas 11 la 11.”
Din nou, în fața unei provocări
La 32 de ani, Eduard Pap știe că un sezon dificil nu se schimbă într-o singură seară. Csikszereda are în continuare mult de muncă pentru a-și îndeplini obiectivul, dar remiza de la Galați poate reprezenta un punct de plecare.
„Suntem o echipă care va lupta şi anul acesta şi vom fi o nucă tare”, a declarat portarul după meci.
Cu doi ani în urmă, Pap apăra poarta Oțelului într-o finală de Cupă a României. Acum s-a întors la Galați ca adversar și a fost omul care i-a împiedicat pe gălățeni să câștige.
De la copilul care bătea mingea în fața blocului din Jimbolia până la portarul care a trecut prin toate cele trei eșaloane ale fotbalului românesc, Eduard Pap a învățat că o carieră nu este definită doar de victorii, ci și de felul în care răspunzi dificultăților.
La Galați, Csikszereda a rămas în nouă oameni. Dar în poartă l-a avut pe Eduard Pap. Și a fost suficient pentru un punct.
