Ionuț Tătaru

Istorie

„În penultimul minut al partidei, Dudu Georgescu, plecat dintr-un ofsaid nesemnalizat de tușierul Balanovici, aduce egalarea și totodată o nerostită speranță în sufletele miilor de suporteri dinamoviști”, scria Ovidiu Ioanițoaia în revista Flacăra, la câteva zile după partida care decisese campioana României în sezonul 1978/79. Dinamo marcase pentru 3-3 în ”finala” Diviziei A, așa cum se numea atunci, care se juca în Ștefan cel Mare, chiar în ultima etapă. La acel rezultat, FC Argeș câștiga oricum titlul. Un titlu pe care îl aștepta din 1972 și pe care, în 1978, îl ratase în fața Stelei, la golaveraj. Înaintea rundei cu numărul 34, piteștenii aveau două puncte peste rivalii alb-roșii, iar golaverajul ambelor echipe era identic, +24. Așadar, calculele erau simple: pentru ”câini” exista doar varianta victoriei, oaspeții își permiteau și o remiză. În aceste condiții, poate părea surprinzător faptul că Dobrin a dat senzația că e „iritat de acest 3-3”, așa cum scria Ioan Chirilă în cronica din ziarul Sportul. Reacția ”Prințului din Trivale” avea de-a face cu faptul că Dinamo revenise de la 1-3 cu un mic ajutor din partea arbitrului. Am amintit de golul din offside al lui Dudu Georgescu. Dar și al doilea gol marcat de alb-roșii a venit în condiții controversate, în urma unui penalty. Arbitrul partidei a fost sătmăreanul Otto Anderco. În săptămâna dinaintea meciului, conducătorii celor două echipe au fost chemați la sediul FRF și au putut înainta câte o listă de trei arbitri din care urma să se aleagă ”centralul”, prin tragere la sorți. Ovidiu Ioanițoaia nota în Flacăra că „Dinamo a propus pe Anderco din Satu Mare, pe Ghiță din Brașov și pe Jucan din Mediaș, iar Argeșul pe Rainea din Bîrlad, pe Igna din Arad și pe Anderco din Satu Mare. În aceste condiții, firește, s-a renunțat la mîna norocului”. Și acum intrăm pe tărâmul legendei. Umblă vorba că, după golul de 3-3, Dobrin i s-ar fi adresat lui Anderco și i-ar fi spus: „Dacă prelungești meciul ca să marcheze Dinamo, o să dau eu gol”. Sătmăreanul nu a fluierat finalul, așa că, nu după mult timp, ”Gâscanul” s-a ținut de cuvânt. Cu alb-roșiii aruncându-se în atac și descoperiți în apărare, vedeta piteștenilor a primit mingea la marginea careului și, de pe loc, cu lejeritatea și nonșalanța celui pentru care fotbalul a fost mereu în primul rând plăcere, a marcat pentru 4-3 și a consfințit al doilea și ultimul titlu din istoria lui FC Argeș. Ioan Chirilă scria că „Dobrin și-a exercitat dreptul de veto”. Ovidiu Ioanițoaia, pe de altă parte, considera că a asitat la „o poveste care va lumina copilăria multor băieți din Trivale, dornici să audă istoria unui Făt-Frumos al balonului rotund, pe numele lui Nicolae Dobrin”.

Golul acela și deznodământul partidei au intrat cu adevărat în legendă și practic au eclipsat faptul că, în acea după-amiază de 24 iunie 1979, Dobrin, ajuns la aproape 32 de ani, a avut o prestație fabuloasă. Posibil cea mai bună evoluție individuală dacă nu dintr-un singur meci, măcar dintr-un duel decisiv pentru soarta campionatului. „A oferit tribunelor și telespectatorilor 'al nu mai știm câtelea meci al vieții sale', el fiind jucătorul care a dominat din toate punctele de vedere terenul”, sublinia, în stilul său inconfundabil, Ioan Chirilă. Reprezentația lui Dobrin a început repede, forțat și de faptul că Dinamo a deschis scorul încă din minutul 6, prin Dragnea. Cinci minute mai târziu, ”Gâscanul” a reușit o acțiune formidabilă la mijlocul terenului, cu o mișcare care, peste ani, avea să devină o constantă în jocul lui Zidane, și Radu II, care a câștigat titlul de golgheter al campionatului, a egalat. Același jucător a marcat pentru 2-1 la mijlocul primei reprize, după o fază confuză, și a stabilit rezultatul la pauză. În partea a doua, Dudu Georgescu a ratat incredibil cu poarta goală șansa de a face 2-2 și, câteva minute mai târziu, s-a făcut 3-1, după un alt moment de geniu al lui Dobrin. Din păcate, faza golului, aparent o capodoperă, nu există pe niciun rezumat. Așa că trebuie să ne folosim imaginația, atunci când citim descrierea făcută de Ioan Chirilă: „În minutul 69, Dobrin decide pentru a doua oară soarta meciului. El se lansează într-o cursă 'a la Kempes', trece de adversarii înmărmuriți de slalomul larg al decarului, și aruncă mingea în dreapta, spre Doru Nicolae, care marchează”. Și apoi, haosul din ultimul sfert de oră al meciului, cu dubla lui Dudu și golul antologic al ”Gâscanului”.

https://www.youtube.com/watch?v=jyphOc7AP9Y

„A demonstrat, o dată în plus, că rămîne un jucător de clasă excepțională, capabil să decidă soarta unei partide, prestația sa de duminică făcîndu-ne să regretăm, încă o dată, optica profund păgubitoare a acelora care, dintr-un exces de zel fără acoperire, l-au ținut atîta vreme în afara echipei naționale”, concluziona Ovidiu Ioanițoaia, făcând referire la faptul că Dobrin nu a jucat pentru România între 1975 și 1978. După meci, la vestiare, Dobrin îi spunea lui Octavian Vintilă că „Dinamo n-a avut suficientă răbdare, iar noi am jucat ca o echipă care n-avea ce pierde. Consider că am cîștigat campionatul pe merit, răsplătind astfel sprijinul acordat, la Pitești, de organele locale și pasiunea miilor de suporteri argeșeni, din care foarte mulți ne-au însoțit aici”. Apoi a adăugat că se grăbește să-și găsească soția și băiatul, înainte să meargă să-și ia mașina, pe care o lăsase „pe undeva pe lângă Gara de Nord”. Adevăratele probleme ale unui om care tocmai decisese probabil cel mai nebun final de campionat din istoria fotbalului românesc.

Într-un final de iunie, în 1979, Nicolae Dobrin a reușit una dintre cele mai bune prestații individuale din istoria Superligii și a făcut-o campioană pe FC Argeș, chiar în Ștefan cel Mare, pe terenul rivalei din cursa pentru titlu

Ziua în care Dobrin a decis titlul în Ștefan cel Mare

STATISTICĂ

De obicei, la această categorie, în frunte se află un portar. Dar, de această dată, nu este cazul. Ba mai mult, cel mai bine clasat goalkeeper din Superliga în ierarhia minutelor jucate în ediția 2025/26 este Eduard Pap (Csikszereda), care ocupă abia poziția a cincea, cu 3.330 de minute. Pe primul loc este un mijlocaș, spaniolul Rober Sierra, de la FC Argeș. Ibericul a fost folosit de Bogdan Andone în toate cele 40 de partide disputate de piteșteni în ultima ediție de campionat, pentru un total de 3.420 de minute. Fotbalistul de 30 de ani a ratat doar 180 de minute în stagiunea precedentă a Superligii. Pe locurile 2 și 3 s-au clasat, la egalitate, cu câte 3.405 minute, Andrei Miron (FC Botoșani) și un alt jucător de la FC Argeș, Mario Tudose.

Sierra Gimenez, Roberto Manuel

FC Argeș

Pentru Sierra a fost primul sezon din carieră în Superliga. Nu însă și în România. Mijlocașul format la academia lui Levante evoluase anterior la Steaua, timp de doi ani. FC Argeș l-a transferat în vara anului trecut, imediat după promovare, o achiziție care s-a dovedit excelentă. Un jucător experiementat, constant și fără probleme medicale sau de disciplină, aspect care i-a permis să evite suspendările din cauza cartonașelor. Sierra a contribuit cu 3 goluri și o pasă decisivă la parcursul peste așteptări al piteștenilor. Deși nou-promovată, formația pregătită de Bogdan Andone s-a calificat în play-off și a terminat pe locul 6. Rober Sierra nu a jucat niciodată atât de mult într-o ediție de campionat. Precedentul record al carierei sale era de 38 de meciuri în sezonul 2016/17, când evolua la Ontinyent, în liga a patra spaniolă.&nbsp;

https://www.facebook.com/lpf.ro/posts/pfbid02xKckj2hCM4Hfa7aCbjnQSZLwQT9SpDAxLcjyC8SVvYH9cKr1xoGiwYdsdPBzxE8pl

Poate surprinzător, jucătorul cu cele mai multe minute jucate în ultimul sezon al Superligii nu este un portar

Neobositul. Rober Sierra a jucat cele mai multe minute în sezonul 2025/26

Alexandru Rad

Andone, Bogdan

FC Farul Constanța

Universitatea Craiova

FK Csikszereda

Petrolul Ploiești

FCSB

Emmers, Xian

Radescu, Ionut

Marin, Mario Antonio

Moldovan, Iulian

Micovschi, Claudiu

Dinu, Andrei Bogdan

Blagaic, Jakov

Rață, Vadim

Seto, Takayuki

Serban, Matteo Ionut

Căbuz, Cătălin

Straton, Catalin

Craciun, Luca Marian

Buse, Bogdan Ioan

Tofan, Costinel Andrei

Garutti, Guilherme

Tudose, Mario

Oancea, Dorinel

Sadriu, Leard

Borta, Florin

Bettaieb, Adel

Matos, Ricardo Manuel Pinho

Idowu, Michael

Pirvu, Yanis

Petriu, Ionut Rafael

Brobbey, Kevin

Moldoveanu, Robert

Superliga 26/27

Levente Balint

INTERVIU

Stjepan Tomas a ajuns la Dunăre într-un moment de impas pentru gălățeni. Croatul a asigurat un final liniștit de sezon pentru Oțelul, formație care a încheiat play-out-ul pe locul 9. Tomas are 50 de ani și a avut o carieră absolut respectabilă ca jucător, fiind campion cu Dinamo Zagreb, Fenerbahce, Galatasaray și Rubin Kazan. Fundaș central, a jucat cu Croația la Mondialele din 2002 și 2006. Ca tehnician, a antrenat în Croația, Turcia, Moldova și Arabia Saudită. Tocmai și-a prelungit angajamentul cu Oțelul și ne-a povestit care sunt ambițiile sale în noul sezon. Am vorbit cu el despre carieră, antrenorii care l-au influențat și alte lucruri neștiute publicului român.

Ați venit la Oțelul în martie, când gălățenii nu erau chiar în cel mai bun moment. Ați riscat puțin, fiindcă este greu să vii într-un campionat în care nu ai mai activat, la o formație cu probleme sportive. Cum de ați semnat cu Oțelul?&nbsp;Am avut un prieten în Moldova,&nbsp; cel care m-a propus la Sheriff Tiraspol. Am rămas în relații foarte bune cu el și tot el a fost cel care m-a propus la Oțelul. El a luat legătura cu Octavian Moraru, cel care este în conducerea clubului. Acel prieten al meu mi-a spus de Oțelul, eu am analizat echipa. Am văzut că formația are calitate. S-a văzut și că nu erau în cea mai bună perioadă, trecea printr-o criză, dar mi-am dat seama că pot relansa formația.Cum caracterizați traseul Oțelului, de când ați preluat echipa?&nbsp; Dacă avea licență europeană, Galațiul putea să joace în barajul pentru Conference League.Sunt mulțumit de cum am încheiat campionatul, chiar eram într-o ascensiune în ultimele runde. Am avut trei victorii și două egaluri în ultimele cinci meciuri. Păcat că s-a încheiat campionatul! Aveam o serie pozitivă.

"Știam că Oțelul a jucat la un moment dat în Champions League, că a câștigat campionatul. Este un club care a evoluat în cupele europene, am văzut pe internet tot ce ține de tradiția clubului, de susținerea fanilor. Galațiul este un oraș de fotbal. Asta m-a atras și am dorit să ajung în campionatul românesc, să văd cum este, am discutat și cu Zeljko Kopic și Gică Hagi. A fost o provocare pentru mine să vin în Superliga"

Au fost câteva sincope, de pildă meciurile cu Slobozia și Botoșani, când s-au pierdut puncte pe final. La unele jocuri de acasă, unii suporteri nu au mai avut răbdare cu echipa. Cum ați trecut peste acele situații?&nbsp;Meciul de la Slobozia a fost primul, tocmai venisem. Am urmărit echipa, dar încă nu ne cunoșteam bine. S-a pierdut acel joc, dar apoi a venit întreruperea pentru partidele inter-țări. Astfel, am avut mai mult timp să cunosc echipa, să lucrez cu ei. Dar, încet, jucătorii au asimilat ce le-am cerut, au înțeles filosofia mea, fotbaliștii au preluat-o. Și sunt foarte mulțumit de cum au reacționat jucătorii. Am intrat într-o serie de rezultate pozitive și sunt satisfăcut de cum s-a încheiat sezonul.Site-ul oficial al Oțelului a anunțat joi că ați prelungit contractul cu clubul. Care sunt ambițiile pentru viitoarea stagiune?Am vorbit cu președintele și cu directorul sportiv, iar ambiția noastră este de a face un pas înainte. Sigur vom face totul pentru a ne întări lotul și pentru a fi mai competitivi. Să încercăm să ne luptăm pentru play-off, de ce nu? Eu sunt ambițios, simt că se pot face lucruri mai mari. Sunt încrezător că putem să ne batem pentru play-off.

"SUPERLIGA ARE CAPACITATEA DE A CREȘTE "Ați evoluat în mai multe țări, ca jucător, apoi ați activat în Turcia, Moldova sau Arabia Saudită ca tehnician. Cum percepeți fotbalul românesc?Fotbalul românesc este o foarte plăcută surpriză pentru mine. Am văzut meciurile și din play-out, și din play-off. Am observat că sunt foarte bune formații, Craiova, cele din Cluj, Dinamo, sunt grupări cu tradiție în spate. Și în play-out am văzut echipe de calitate. FCSB a jucat surprinzător în play-out, chiar dacă este o echipă de valoare, care joacă mereu în Europa. Să nu uit de UTA. Cred că Superliga are capacitatea de a crește, de a deveni o ligă mai puternică. Sunt stadioane moderne, este un campionat foarte urmărit, foarte mediatizat de televiziuni. Sunt convins că fotbalul românesc va crește.Cum ați compara Superliga cu prima divizie croată, HNL? Noi avem foarte mulți jucători buni, talentați. Se poate lucra mult la intensitate, la mai multe aspecte. Cred că Superliga și HNL sunt foarte asemănătoare.Ați pomenit de Kopic, cel care are o imagine foarte bună aici și care a realizat lucruri excelente la Dinamo. Jucătorii croați sunt foarte apreciați la noi. Care este rețeta croaților, de a se adapta cam peste tot în lume?Asta este mentalitatea noastră, ne este mereu ușor să ne adaptăm, indiferent de împrejurări. Așa suntem ca popor, asta e mentalitatea noastră. Nu este greu pentru noi, mai ales în România, unde fotbalul se ridică în fiecare an și fotbaliștii croați vor o ascensiune prin Superliga.

PLĂCUT SURPRINS DE ROMÂNIA, CREDE ÎN SELECȚIONERUL HAGIRomânii se mândresc cu ospitalitatea, cu gastronomia… Cum percepeți România ca țară, ca stil de viață, cultural…?Sunt plăcut surprins. Am trecut prin câteva orașe, capitala București este foarte frumoasă… La fel este și Galațiul, situat pe malul Dunării. Îmi plac România, cultura locală, la fel și gastronomia. Știam de aceste lucruri, dar acum, că sunt aici, mi s-a confirmat și totul constituie o surpriză plăcută.Ați pomenit de Gheorghe Hagi. Cum v-a influențat cariera de fotbalist? Sigur că m-a ajutat mult după ce am încheiat cu Fenerbahce și m-a dus la Galatasaray. Nu am decât cuvinte de mulțumire pentru el. M-a chemat la Galata, a făcut o treabă foarte bună acolo. Dacă nu era el, cine știe dacă ajungeam la Galatasaray, iar cariera mea ar fi avut acea continuare.Cunoașteți bine fotbalul nostru, îl știți bine și pe Hagi. Cum vedeți drumul lui ca selecționer?Știu bine filosofia lui și cum gândește Gică Hagi. Îi place să joace fotbal și România poate face un salt cu el. Naționala României merită merită să facă un pas înainte, să participe la competiții majore, are fotbaliști de calitate. Îi urez succes și îmi doresc ca România se se califice la o competiție importantă." ÎN FOTBALUL DE AZI, NU EXISTĂ REZULTATE FĂRĂ ORGANIZARE DEFENSIVĂ"Apropo de competiții mari. Ați evoluat la două campionate mondiale, în 2002 și 2006. Cum este să joci la un asemenea eveniment sportiv?Este un sentiment extraordinar, îmi pare rău că nu am prins și Mondialul din 1998, puteam avea trei la activ. Înainte de Franța, m-am accidentat la cantonamentul de la Porec. Este un sentiment de nedescris să joci pentru națională la o asemenea competiție. Poți evolua în Champions League, la campionatul european, dar Mondialul este ceva cu totul special.Care sunt antrenorii care v-a influențat cel mai mult în carieră?Am lucrat cu mulți tehnicieni care m-au influențat, precum Hagi, regretatul Christoph Daum sau Eric Gerets. L-aș pomeni însă în mod special pe Kurban Berdyev, care m-a pregătit la Rubin Kazan. Este un foarte mare antrenor. Nu este foarte cunoscut în lume. Mi-a lăsat o impresie puternică. Am fost cu el la Rubin și am câștigat campionatul, am evoluat în Champions League contra lui Inter și a Barcelonei. M-a influențat mult atât în cariera mea de jucător, cât și ulterior ca antrenor. "Da, filosofia mea este una ofensivă, îmi place să jucăm fotbal. Dar în fotbalul de astăzi, fără o organizare defensivă bună, nu există rezultate. Putem juca frumos, plăcut ochiului. Dar astăzi trebuie să ai și o apărare bună"&nbsp; Sunteți născut la Bugojno, în actuala Bosnie-Herțegovina. Ați plecat ca adolescent de acolo în Croația. Care a fost contextul mutării, a avut legătură și cu războiul?Am plecat la Zagreb la 16 ani și am trecut la Dinamo. Când a început războiul eram la Bugojno. A trebuit să plec fiindcă nu puteam să-mi continui cariera acolo, nu mai erau condiții de a juca fotbal. Eu am evoluat la echipele juvenile ale fostei Iugoslavii. Dinamo era una din opțiunile mele, mereu am fost fan al acelei echipe. Drumul m-a adus astfel la Zagreb și acolo mi-am continuat cariera.Ați investit în Croația în domeniul imobiliar. Este a doua viață, pe lângă cea de antrenor. Cum de ați investit în această zonă?&nbsp; Glumind puțin, vă gândiți să aveți o variantă de rezervă când vă veți pensiona din fotbal?Da, și asta, dar să nu uităm că țara mea este o destinație turistică importantă. Am investit în acest domeniu, am luat terenuri. Am construit case, complexe, vile cu bazine. Investesc în turism și cred că este un lucru bun, de viitor, și pentru pensie, de ce nu...

Stjepan Tomas, despre ambițiile Oțelului, nivelul Superligii și relația cu Gheorghe Hagi

"Sunt încrezător că putem să ne batem pentru play-off"

Adrian Costeiu

CRONICĂ

Ultima etapă a play-out-ului a adus un meci plin de tensiune pentru Petrolul Ploiești. Lupii galbeni sperau într-o victorie pe teren propriu împotriva celor de la Oțelul, care coroborată cu un rezultat neconvingător al celor de la Farul să arunce formația constănțeană în lupta pentru retrogradare, evitarea locului de baraj fiind marea miză pentru ambele echipe. Singurul lucru pozitiv din finalul infernal de sezon pentru ploieșteni era faptul că aceștia nu mai puteau retrograda direct, dar un duel pentru salvarea de la retrogradare era un detaliu pe care toată suflarea petrolistă voia să îl evite. Un alt argument în favoarea Petrolul era și faptul că Oțelul venea fără niciun obiectiv real la Ploiești, echipa neavând dreptul de a participa în Europa și fiind deja salvată matematic de la retrogradare. Petrolul părea astfel să aibă toate atu-urile de partea sa la cel mai important meci al anului, dar în asemenea momente, când tensiunea momentului toarnă parcă plumb în ghete, orice fază poate da peste cap un sezon în care s-a tras din greu pentru a rămâne în Superliga. Iar gazdele păreau că au înțeles foarte bine ceea ce au de făcut, pentru că Diogo Rodrigues a fost foarte aproape de deschiderea scorului în minutul 6, când a pătruns în dreapta careului și a șutat pe jos, puțin pe lângă poartă. A fost singurul moment în care Petrolul a dat impresia că își are soarta în mâini, pentru că după numai cinci minute Bordun (11) a profitat din plin de o mare greșeală a defensivei adverse, care nu a putut îndepărta o minge și a înscris pentru gălățeni într-un moment care a tulburat serios echipa antrenată de Mehmet Topal. Până când “lupii galbeni” au avut timp să se așeze în ghete, Nuno Pedro a avut grijă să dea toate calculele peste cap.

https://www.youtube.com/watch?v=B6_uhpEUvIY

Portughezul a trimis un șut extraordinar, de la mare distanță, în minutul 24, mingea oprindu-se în vinclu. A fost un gol de 0-2, care a făcut aproape imposibilă misiunea ploieștenilor, care erau nevoiți să înscrie de trei ori pentru a-și avea soarta în propriile mâini. Iar speranța a venit în finalul primei părți, când când Ignat (42) a urmărit o minge bâlbâită de defensiva gălățeană, reușind să împingă balonul în poartă și să reaprindă meciul. Toate planurile celor de la Petrolul au fost date peste cap însă în numai câteva minute. Rareș Ilie a avut o intrare inexplicabilă la centrul terenului, și a fost eliminat direct după ce l-a lovit cu talpa pe Luan Campos. Chiar mijlocașul brazilian a fost cel care a avut grijă să lămurească lucrurile chiar înainte de a se intra la cabine, acesta reușind să înscrie pentru 1-3 după o fază în care și-a păstrat calmul și l-a executat cu sânge rece pe Bălbărău cu un șut din interiorul careului. Partea a doua a jocului a început cu un coșmar pentru ambele formații, pentru că Luan Campos și Chică-Roșă s-au lovit cap în cap, jucătorii cerând disperați intervenția ambulanței. Iar seara neagră a continuat până în final pentru Petrolul, pentru că Neicu a reușit să înscrie pentru 1-4, iar Patric (89) a dus scorul chiar la 1-5 în finalul unui meci în care Oțelul a arătat că merită toate laudele și că a jucat cu orgoliu doar pentru a-și respecta blazonul. Când totul părea pierdut pentru Petrolul, salvarea a venit de la Constanța, unde Farul a pierdut cu ultima clasată, Metaloglobus. Farul și Hermannstadt merg la baraj, în timp ce Petrolul s-a salvat.