Yanis Pîrvu. Al doilea cel mai tânăr debutant al clubului în prima divizie, după Nicolae Dobrin. 15 ani, șapte luni și trei zile. „Nici nu voiam să fiu primul, pentru că el este o legendă a fotbalului românesc și, mai ales, în Argeș”, spunea Yanis în noiembrie 2022, după meciul de debut împotriva celor de la Sepsi.

Nu a fost victorie pe teren atunci, dar a fost o victorie a fotbalului argeșean, pentru că Yanis a dat un semn prețios. Moștenirea lui Dobrin există. Nicolae Dobrin a debutat pentru FC Argeș în primul eșalon la 14 ani, zece luni și cinci zile. Yanis, la 15 ani, șapte luni și trei zile. De atunci se citea în ochii puștiului talentat maturitatea unui fotbalist care respectă sportul, istoria lui și dragostea orașului pentru legenda Dobrin. De atunci și până acum, Yanis a devenit un simbol al echipei, un jucător cu care copiii Piteștiului se identifică și un exemplu de tinerețe combinată cu respect pentru profesie și inteligență pe teren și în afara lui.

Am vorbit cu Yanis despre ce înseamnă să porți tricoul lui FC Argeș, despre promovarea în Superliga și despre ce îl motivează să lupte pentru visul lui. Până acum, a adunat în acest sezon 10 meciuri jucate și un gol marcat, în victoria cu Csikszereda din etapa patru. FC Argeș se află pe poziția patru în clasamentul Superligii, o surpriză frumoasă provocată de argeșeni, care au un golaveraj de 18-13 și 7 victorii, un egal și trei înfrângeri. Viața alături de FC Argeș nu e simplă, dar e una frumoasă. Dovadă stau și amintirile pe care Bogdan Andone și băieții lui ni le-au împărtășit despre zborul spre Superliga. Viața alături de FC Argeș e entuziasmantă. Iar Yanis și zâmbetul lui sunt ca remindere că fotbalul din Argeș mai are multe de spus.

„Aveam 15 ani, 7 luni și 3 zile.”

Ce înseamnă pentru tine FC Argeș?

Este o onoare primul rând să joc la FC Argeș. Este o mândrie că pot reprezenta Piteștiul și că pot bucura fanii care sunt în tribună și ne aștept la fiecare meci.

Ai crescut știind cine e Nicolae Dobrin, cu siguranță. Ce simți când auzi că ești al doilea cel mai tânăr debutant al clubului, după el?

Da, de când era mic am auzit tot ce făcea Nicolae Dobrin pe teren cu mingea, că era ca un magician. Și bineînțeles că sunt foarte fericit că am avut onoarea să debutez în primul rând și în al doilea rând la o vârstă fragedă și să fiu și al doilea după Nicolae Dobrin.

Câți ani aveai mai exact atunci?

Aveam 15 ani, 7 luni și 3 zile.

Cum a fost momentul înainte să intri pe gazon?

Am avut puține emoții de la încălzire, dar deja când m-a chemat mster să mă schimb îmi trecură toate și eram foarte fericit, eram entuziasmat să intru și să joc.

Ce ai simțit când ai intrat prima oară în vestiarul seniorilor?

Era ceva nou pentru că nu se compară vestiarul de senior cu niciunul de juniori și nici fotbalul, este cu totul altceva. Dar da, eram fericit că am avut ocazia să fiu alături de ei în vestiar în condițiile în care eu îi vedeam la televizor și mă uitam la meciuri și a fost o bucurie imensă.

A fost un jucător anume care te-a ajutat să te integrezi, să te adaptezi mai repede?

Da, tot grupul a fost super ok cu mine de la început, dar în special Cătălin Straton, care este și acum colegul meu, Andrei Tofan, căpitanul echipei și Ionuț Șerban era atunci, apoi și Turda, Grigorie Turda, ei toți m-au ajutat să mă integrez foarte bine.

Îți amintești de un sfat anume care va rămâne cu tine în toată cariera ta primit de la ei?

Să am încredere în mine. Asta mi-au spus toți de la început și asta cred că mă ajută cel mai mult.

Ce înseamnă pentru tine această promovare în Superliga?

Înseamnă foarte mult că am reușit să promovez acum, după episodul nefericit când am retrogradat atunci. Dar da, acum este o bucurie foarte mare că am revenit în Superligă și eu cred că aici ne este locul.

Care a fost cel mai frumos moment pe care l-ai petrecut în fotbal?

Cred că cel mai frumos moment rămâne debutul. Chiar dacă și acum la promovare a fost o seară magică, dar atunci la debut nu se poate compara.

Poți să ne spui o lecție pe care ți-a oferit-o fotbalul până acum?

Da, vă pot spune o lecție, dar nu neapărat care mi s-a întâmplat mie. Fotbalul te răsplătește așa cum și tu îi oferi lui. Dacă ești serios și muncitor și ambițios, el cu siguranță îți va oferi numai lucruri plăcute.

„Sper să ajung să mă clasez în top 20 la Balonul de Aur.”

Ce ți-au spus părinții când ai zis că vrei să fii fotbalist?

Ei mi-au spus de la început că orice vreau să fac mă vor susține necondiționat și vreau să le mulțumesc și lor. Dar da, când le-am spus că vreau să fiu fotbalist, tatăl meu a fost foarte fericit în special și până în prezent și în continuare mă vor ajuta 100%.

De când ai început tu să joci fotbal?

De pe la 5-6 ani așa am început fotbalul.

Te-a dus tatăl pe stadion?

Da, cu tati am fost prima oară la antrenament.

Și pe stadion, la meci, ții minte când ai fost prima oară?

Nu mai știu, dar obișnuiam să merg la meciurile echipei naționale.

În ce campionate te vezi jucând?

Nu știu, eu aș vrea ori în Spania, ori în Italia, dar depinde ce vrea Dumnezeu.

Cel mai mare vis al tău care e?

Cel mai mare vis al meu? Sper să ajung să mă clasez în top 20 la Balonul de Aur.

Și cum ești tu, Yanis, când nu ai tricoul de fotbal pe tine?

Sunt o persoană sinceră și modestă, la fel ca și pe teren. Un băiat simplu și ascultător.

Și ce faci în afara fotbalului? Cu ce-ți ocupi timpul?

Îmi place să ies în parc, să mă plimb, să mă relaxez. Citesc din când în când și petrec timpul cu frățiorul meu.

Reușești să îmbini și școala cu fotbalul? Știu că e mai complicat.

Este mai complicat, da, deoarece programul nu îmi permite să merg la școală foarte des. Dar încerc pe cât posibil să merg și să-mi rezolv situația.

Ce simți că faci în afara terenului, dar te ajută și în timpul meciurilor?

Probabil orele de antrenament pe care le fac suplimentar. În afara antrenamentelor cu echipa. Poate asta mă ajută în timpul meciurilor.

Rămâi după antrenament și mai tragi la poartă? În ce constă antrenamentul?

Da, vin și înainte și rămân și după. Îmi fac program de sală, de tehnică, depinde de zi.

Cum îți imaginezi viața peste cinci ani?

Nu știu cum văd viața peste cinci ani, dar vreau să dau totul acum ca să-mi fie bine peste ceva timp.

Ce te motivează să te trezești dimineața?

În primul rând gândul că joc la FC Argeș și că am avut ocazia să debutez, cum am spus și mai devreme și să marchez și goluri. Și, în al doilea rând, să-mi creez o viață frumoasă, să-mi fac o viață bună, o familie fericită.

Ți-ar plăcea să se spună despre tine în viitor ceea ce se vorbește acum despre Nicolae Dobrin, că ești un simbol al echipei?

Desigur, vă dați seama, cred că este visul oricărui copil. Dar cu multă muncă nimic nu este exclus, se poate întâmpla orice.

Ce simți că reprezintă echipa asta pentru orașul Pitești?

Eu zic că această echipă este sufletul Piteștiului, emblema. Toată lumea de pe stradă, toți copiii dacă întrebi de FC Argeș vor spune numai lucruri frumoase.

Ce promiți suporterilor?

Promit în numele meu și numele tuturor colegilor mei că vom da totul pe teren din primul până în ultimul minut. Și cu siguranță vor ieși și rezultate foarte bune.

O poveste începută cu „Nici nu voiam să fiu primul”, continuată cu muncă, disciplină și încredere în propriile forțe. Vom fi aici când Yanis va fi primul care va reaminti oamenilor din Argeș că fotbalul îi poate face fericiți.