Superliga e despre rezultatele meciurilor, dar și despre emoțiile de dincolo de clasament. E despre dorința de victorie și nevoia de adrenalină. Iar când vine vorba de un derby, atunci filmul meciului se derulează pe ritm și bătăi de inimă diferite. Ce vedem de la televizor, ce simțim pe gazon, ce trăim în tribune.
Ce trăim în tribune? Dana-Maria Pop-Oprișan, pasionată de U Cluj și de fotografie, ne arată cum a oprit timpul în loc pentru niște cadre care să rămână o cronică vizuală a rivalității. U Cluj - CFR este una dintre poveștile frumoase ale orgoliului fotbalului românesc. Iar acesta este doar un episod din serialul pe care odată ce îl începi, nu îl mai poți opri. Și nici nu trebuie.
Corteo Peluza Șepcile Roșii, în drum spre Cluj Arena
După nopți întregi de vopsit pânzele, coregrafia e gata pentru cea mai importantă noapte, cea a derby-ului
Stadionul și statuia lui Mihai Viteazul, două simboluri ale orașului care s-au regăsit pe coregrafie
Reacția peluzei în momentul dictării loviturii de la 11 metri pentru CFR
Palmele care știu că fotbalul frumos nu se joacă niciodată în tăcere
Pasiunea e aici, între steaguri, indiferent de vreme
„După tobă îmi bate inima și îmi cântă sufletu din ce în ce mai tare atunci când joacă U”, a fost un mesaj afișat de Peluza Șepcile Roșii în 2018, când echipa juca încă în Liga 2. Cert e că asta e o regulă în fotbalul românesc: după tobă se dictează ritmul cântecelor din peluza și a amintirilor care rămân după.
E o fotografie, dar parcă poți auzi în ea cântecele peluzei
Tablou cu steaguri, în lumina nocturnei
Din pasiune pentru culori
Clujul e asigurat. Povestea rivalității trezește orașul la viață
Vadim Rață bucurându-se în mijlocul suporterilor la golul de 2-1 marcat de coechipierul său Lucas Masoero
„Slavă ție studenție” se cântă cu fularele sus. Așa s-a încheiat derby-ul U Cluj - CFR Cluj. 3-2 pe tabelă, emoții și adrenalină între steaguri.
Tu ce trăiești în tribune? Cum te face echipa ta să te simți? Dacă ai povești pe care vrei ca toți pasionații de fotbal să le afle, așteptăm un semn la [email protected]. Hai să scriem împreună continuarea serialului pe care odată ce-l începi, nu îl mai poți opri. Și nici nu trebuie.
Superliga e despre rezultatele meciurilor, dar și despre emoțiile de dincolo de clasament. E despre dorința de victorie și nevoia de adrenalină. Iar când vine vorba de un derby, atunci filmul meciului se derulează pe ritm și bătăi de inimă diferite. Ce vedem de la televizor, ce simțim pe gazon, ce trăim în tribune.
Ce trăim în tribune? Dana-Maria Pop-Oprișan, pasionată de U Cluj și de fotografie, ne arată cum a oprit timpul în loc pentru niște cadre care să rămână o cronică vizuală a rivalității. U Cluj - CFR este una dintre poveștile frumoase ale orgoliului fotbalului românesc. Iar acesta este doar un episod din serialul pe care odată ce îl începi, nu îl mai poți opri. Și nici nu trebuie.
Corteo Peluza Șepcile Roșii, în drum spre Cluj Arena
După nopți întregi de vopsit pânzele, coregrafia e gata pentru cea mai importantă noapte, cea a derby-ului
Stadionul și statuia lui Mihai Viteazul, două simboluri ale orașului care s-au regăsit pe coregrafie
Reacția peluzei în momentul dictării loviturii de la 11 metri pentru CFR
Palmele care știu că fotbalul frumos nu se joacă niciodată în tăcere
Pasiunea e aici, între steaguri, indiferent de vreme
„După tobă îmi bate inima și îmi cântă sufletu din ce în ce mai tare atunci când joacă U”, a fost un mesaj afișat de Peluza Șepcile Roșii în 2018, când echipa juca încă în Liga 2. Cert e că asta e o regulă în fotbalul românesc: după tobă se dictează ritmul cântecelor din peluza și a amintirilor care rămân după.
E o fotografie, dar parcă poți auzi în ea cântecele peluzei
Tablou cu steaguri, în lumina nocturnei
Din pasiune pentru culori
Clujul e asigurat. Povestea rivalității trezește orașul la viață
Vadim Rață bucurându-se în mijlocul suporterilor la golul de 2-1 marcat de coechipierul său Lucas Masoero
„Slavă ție studenție” se cântă cu fularele sus. Așa s-a încheiat derby-ul U Cluj - CFR Cluj. 3-2 pe tabelă, emoții și adrenalină între steaguri.
Tu ce trăiești în tribune? Cum te face echipa ta să te simți? Dacă ai povești pe care vrei ca toți pasionații de fotbal să le afle, așteptăm un semn la [email protected]. Hai să scriem împreună continuarea serialului pe care odată ce-l începi, nu îl mai poți opri. Și nici nu trebuie.
