Înainte de a trece Atlanticul cu naționala Bosniei, Jovo Lukic a vorbit cu superliga.ro despre sezonul remarcabil pe care l-a avut în campionatul României. Chiar dacă Universitatea Cluj a pierdut în fața Universității Craiova și titlu, și Cupa României, atacantul de 27 de ani a încheiat stagiunea din postura de golgheter și MVP al Superligii. Nimeni, probabil nici măcar el, nu-și imagina așa ceva anul trecut pe vremea asta, când pleca din Bănie ca un eșec și ajungea în Ardeal cu dorința de a-și relansa cariera.
La Cluj, s-a integrat imediat într-o echipă ambițioasă și „am demonstrat că am calitate să joc în acest campionat”. Iar progresul incredibil i-a permis să meargă la Mondiale, unul dintre cei doar doi reprezentanți ai Superligii la turneul din SUA, Mexic și Canada.
Ce ai învățat din finalul sezonului?
A fost greu. Am pierdut două trofee în ultima săptămână, dar am învățat că viața merge mai departe. Avem o altă șansă sezonul următor. Trebuie să visăm să câștigăm ceva, să luptăm pentru asta și, la sfârșitul sezonului, să încercăm să realizăm asta.
Ești satisfăcut, deși ați pierdut cele două meciuri împotriva Craiovei, care ar fi putut aduce două trofee?
Nu pot recunoaște că sunt pe deplin mulțumit. Sunt mulțumit de acest sezon, pentru că le-am adus multă bucurie fanilor noștri, dar avem un regret pentru că nu am câștigat măcar Cupa. Cred că este o loterie la loviturile de departajare. Nu poți planifica ceea ce se va întâmpla.
Ce își dorește Jovo de la sezonul următor?
Să câștige cel puțin un trofeu. Acesta este visul meu pentru sezonul următor.
Și să joace, poate, în faza grupelor într-o competiție europeană?
Desigur! Am uitat să spun, dar vom face tot posibilul să încercăm să jucăm măcar în Conference League.
Care este următorul vis care te ține treaz noaptea, în ceea ce privește fotbalul?
Doar să fiu sănătos! Sănătatea este cel mai important lucru. Dacă nu ești sănătos, nu ai nimic.
Ai avut momente în care ai avut accidentări în acest sezon. În partea a doua a sezonului, două accidentări, cred. A fost greu să nu poți ajuta echipa de pe teren?
Da! Ești aici, dar nu poți ajuta. Ești inutil! M-am simțit inutil. În ianuarie, când am avut prima accidentare la Antalya, m-am simțit inutil o lună, dar a doua accidentare a fost doar de două săptămâni, cred. Nu este o perioadă lungă, dar este și dificil când nu poți face nimic pentru echipa ta. Te uiți de pe margine, ei pierd și știi că le lipsești acolo. Ce poți face? Nu poți aceste planifica aceste lucruri.
În februarie, ai spus că ai venit la U Cluj pentru a demonstra ceva.
Cred că am demonstrat că am calitate să joc în acest campionat. M-au „răstignit” pentru ultimul sezon pe care l-am avut la Craiova. A fost un dezastru! Toată lumea știe asta, dar acum am arătat contrariul, că pot juca în acest campionat și că pot marca.
În urmă cu un an veneai după un sezon dificil și încercai să o iei de la capăt aici. Acum vorbești despre Cupa Mondială. Cât de frumos ți se pare?
Cred că nu se poate mai bine.
Cum a fost momentul când ai aflat că ești convocat la echipa națională pentru Cupa Mondială? Unde erai?
La început, nu-mi venea să cred că e adevărat. În acest sezon, am jucat constant bine. Mă așteptam să primesc o convocare pentru meciurile din Liga Națiunilor. Pentru Cupa Mondială, nu mă așteptam, am fost foarte surprins. Ca să fiu sincer, am fost foarte bucuros.
Ce înseamnă pentru tine să fii golgheterul din Superliga?
Înseamnă mult pentru mine pentru că îmi aduce și alte lucruri, cum ar fi Cupa Mondială, să joc pentru echipa națională. Îmi aduce bucurie! Când sărbătoresc goluri cu colegii mei, nu aș putea fi mai fericit.
Dacă l-ai putea întâlni pe Jovo din vara trecută, cel de după perioada aceea, la Craiova, ce i-ai spune?
Doar să creadă în visurile sale.
A existat vreun moment în acest sezon când ai simțit că acesta este locul tău, acest oraș, această echipă?
După primele câteva meciuri, am simțit asta imediat.
Deci te-ai îndrăgostit de U Cluj și de oraș?
Pentru că mă simt bine chiar și în afara stadionului. Oriunde merg, mă simt foarte bine aici.
Acum, când te uiți în urmă, există vreun gol pe care l-ai marcat și la care te-ai putea uita de 100 de ori?
Împotriva Craiovei, când l-am lobat pe portar.
Marcatorii sunt evaluați după goluri, dar a existat vreun meci în care ai părăsit terenul fericit, deși nu ai marcat?
Desigur! De câteva ori. Nu știu! Sunt fericit de fiecare dată când câștigăm meciul. Nu pot spune... Împotriva celor de la Csíkszereda, am câștigat cu 4-1. Nu am marcat. Am fost foarte fericit. Am sărbătorit, am obținut trei puncte. Am mers în play-off. Și meciul împotriva Argeșului, când ei și-au dat autogol. Am fost foarte fericit. Nu pot să ascund asta.
Arătai de parcă ai fi marcat golul.
Da. Am sărbătorit ca și cum aș fi marcat.
Au fost o mulțime de momente uimitoare cu fanii aici, pe Cluj Arena. Multe meciuri cu o atmosferă plăcută. Ce moment a ieșit în evidență pentru tine?
Când aruncă aceste lucruri albe. Cum le spui?
Role.
Rolele acestea. A fost uimitor. Și mi-a plăcut pentru că nu s-au oprit. De abia au curățat totul și au aruncat din nou.
Dacă sezonul tău la U Cluj ar fi titlul unui film, cum s-ar fi numi?
Misiune Imposibilă.
Îți place să te uiți la filme?
Nu prea mult. Nu am prea mult timp. Am doi copii. De obicei, când se duc la culcare, sunt prea obosit ca să stau cu soția mea să mă uit la filme.
Și ai fost inspirat cu acest titlu, pentru că a arătat ca o misiune imposibilă, care a devenit realitate.
Trebuie să luptăm pentru visurile noastre.
Acum, când auzi „Jovo-gol”, la ce te gândești? Când fanii scandează asta.
Că ei apreciază ceea ce fac aici, pentru acest club.
Ce face Jovo astăzi mai bine decât Jovo care a ajuns la U Cluj în prima zi?
Poate dau interviuri mai bune. Nu știu.
Ai devenit un atacant mai bun sau o persoană mai bună în acest sezon? Sau ambele?
Cred că ambele. Pentru că am al doilea copil și sunt mai serios. Desigur, eram serios, dar viața te învață niște lecții pe care trebuie să le apreciezi.
Și viața ta este mai împlinită pentru că arăți lucruri bune pe teren. Ai o familie foarte frumoasă și ai locuit într-un oraș foarte frumos.
Totul este perfect aici.
Cine te-a ajutat cel mai mult în acest sezon? Poate un coleg? Colegi?
Poate când a sosit Dino (Mikanović). Nu-l cunoșteam înainte. Ne-am întâlnit aici. Ne-am împrietenit din prima lui zi aici.
Și ai simțit că ai nevoie de acea conexiune balcanică când ai ajuns aici prima dată?
Da, pentru că atunci când eram la Craiova, aveam și jucători balcanici acolo. Și vorbim aceeași limbă, ne înțelegeam, dar când am ajuns aici, nu era nimeni. Am fost primul.
Este chiar important pentru un jucător să aibă pe cineva din propria cultură în aceeași echipă?
Da, este mai ușor pentru tine. În vestiarul nostru, vorbim franceză, engleză, spaniolă, română. Nu doar o limbă. 5-6 limbi. Când auzi propria ta limbă, e ceva diferit.
Înainte de a trece Atlanticul cu naționala Bosniei, Jovo Lukic a vorbit cu superliga.ro despre sezonul remarcabil pe care l-a avut în campionatul României. Chiar dacă Universitatea Cluj a pierdut în fața Universității Craiova și titlu, și Cupa României, atacantul de 27 de ani a încheiat stagiunea din postura de golgheter și MVP al Superligii. Nimeni, probabil nici măcar el, nu-și imagina așa ceva anul trecut pe vremea asta, când pleca din Bănie ca un eșec și ajungea în Ardeal cu dorința de a-și relansa cariera.
La Cluj, s-a integrat imediat într-o echipă ambițioasă și „am demonstrat că am calitate să joc în acest campionat”. Iar progresul incredibil i-a permis să meargă la Mondiale, unul dintre cei doar doi reprezentanți ai Superligii la turneul din SUA, Mexic și Canada.
Ce ai învățat din finalul sezonului?
A fost greu. Am pierdut două trofee în ultima săptămână, dar am învățat că viața merge mai departe. Avem o altă șansă sezonul următor. Trebuie să visăm să câștigăm ceva, să luptăm pentru asta și, la sfârșitul sezonului, să încercăm să realizăm asta.
Ești satisfăcut, deși ați pierdut cele două meciuri împotriva Craiovei, care ar fi putut aduce două trofee?
Nu pot recunoaște că sunt pe deplin mulțumit. Sunt mulțumit de acest sezon, pentru că le-am adus multă bucurie fanilor noștri, dar avem un regret pentru că nu am câștigat măcar Cupa. Cred că este o loterie la loviturile de departajare. Nu poți planifica ceea ce se va întâmpla.
Ce își dorește Jovo de la sezonul următor?
Să câștige cel puțin un trofeu. Acesta este visul meu pentru sezonul următor.
Și să joace, poate, în faza grupelor într-o competiție europeană?
Desigur! Am uitat să spun, dar vom face tot posibilul să încercăm să jucăm măcar în Conference League.
Care este următorul vis care te ține treaz noaptea, în ceea ce privește fotbalul?
Doar să fiu sănătos! Sănătatea este cel mai important lucru. Dacă nu ești sănătos, nu ai nimic.
Ai avut momente în care ai avut accidentări în acest sezon. În partea a doua a sezonului, două accidentări, cred. A fost greu să nu poți ajuta echipa de pe teren?
Da! Ești aici, dar nu poți ajuta. Ești inutil! M-am simțit inutil. În ianuarie, când am avut prima accidentare la Antalya, m-am simțit inutil o lună, dar a doua accidentare a fost doar de două săptămâni, cred. Nu este o perioadă lungă, dar este și dificil când nu poți face nimic pentru echipa ta. Te uiți de pe margine, ei pierd și știi că le lipsești acolo. Ce poți face? Nu poți aceste planifica aceste lucruri.
În februarie, ai spus că ai venit la U Cluj pentru a demonstra ceva.
Cred că am demonstrat că am calitate să joc în acest campionat. M-au „răstignit” pentru ultimul sezon pe care l-am avut la Craiova. A fost un dezastru! Toată lumea știe asta, dar acum am arătat contrariul, că pot juca în acest campionat și că pot marca.
În urmă cu un an veneai după un sezon dificil și încercai să o iei de la capăt aici. Acum vorbești despre Cupa Mondială. Cât de frumos ți se pare?
Cred că nu se poate mai bine.
Cum a fost momentul când ai aflat că ești convocat la echipa națională pentru Cupa Mondială? Unde erai?
La început, nu-mi venea să cred că e adevărat. În acest sezon, am jucat constant bine. Mă așteptam să primesc o convocare pentru meciurile din Liga Națiunilor. Pentru Cupa Mondială, nu mă așteptam, am fost foarte surprins. Ca să fiu sincer, am fost foarte bucuros.
Ce înseamnă pentru tine să fii golgheterul din Superliga?
Înseamnă mult pentru mine pentru că îmi aduce și alte lucruri, cum ar fi Cupa Mondială, să joc pentru echipa națională. Îmi aduce bucurie! Când sărbătoresc goluri cu colegii mei, nu aș putea fi mai fericit.
Dacă l-ai putea întâlni pe Jovo din vara trecută, cel de după perioada aceea, la Craiova, ce i-ai spune?
Doar să creadă în visurile sale.
A existat vreun moment în acest sezon când ai simțit că acesta este locul tău, acest oraș, această echipă?
După primele câteva meciuri, am simțit asta imediat.
Deci te-ai îndrăgostit de U Cluj și de oraș?
Pentru că mă simt bine chiar și în afara stadionului. Oriunde merg, mă simt foarte bine aici.
Acum, când te uiți în urmă, există vreun gol pe care l-ai marcat și la care te-ai putea uita de 100 de ori?
Împotriva Craiovei, când l-am lobat pe portar.
Marcatorii sunt evaluați după goluri, dar a existat vreun meci în care ai părăsit terenul fericit, deși nu ai marcat?
Desigur! De câteva ori. Nu știu! Sunt fericit de fiecare dată când câștigăm meciul. Nu pot spune... Împotriva celor de la Csíkszereda, am câștigat cu 4-1. Nu am marcat. Am fost foarte fericit. Am sărbătorit, am obținut trei puncte. Am mers în play-off. Și meciul împotriva Argeșului, când ei și-au dat autogol. Am fost foarte fericit. Nu pot să ascund asta.
Arătai de parcă ai fi marcat golul.
Da. Am sărbătorit ca și cum aș fi marcat.
Au fost o mulțime de momente uimitoare cu fanii aici, pe Cluj Arena. Multe meciuri cu o atmosferă plăcută. Ce moment a ieșit în evidență pentru tine?
Când aruncă aceste lucruri albe. Cum le spui?
Role.
Rolele acestea. A fost uimitor. Și mi-a plăcut pentru că nu s-au oprit. De abia au curățat totul și au aruncat din nou.
Dacă sezonul tău la U Cluj ar fi titlul unui film, cum s-ar fi numi?
Misiune Imposibilă.
Îți place să te uiți la filme?
Nu prea mult. Nu am prea mult timp. Am doi copii. De obicei, când se duc la culcare, sunt prea obosit ca să stau cu soția mea să mă uit la filme.
Și ai fost inspirat cu acest titlu, pentru că a arătat ca o misiune imposibilă, care a devenit realitate.
Trebuie să luptăm pentru visurile noastre.
Acum, când auzi „Jovo-gol”, la ce te gândești? Când fanii scandează asta.
Că ei apreciază ceea ce fac aici, pentru acest club.
Ce face Jovo astăzi mai bine decât Jovo care a ajuns la U Cluj în prima zi?
Poate dau interviuri mai bune. Nu știu.
Ai devenit un atacant mai bun sau o persoană mai bună în acest sezon? Sau ambele?
Cred că ambele. Pentru că am al doilea copil și sunt mai serios. Desigur, eram serios, dar viața te învață niște lecții pe care trebuie să le apreciezi.
Și viața ta este mai împlinită pentru că arăți lucruri bune pe teren. Ai o familie foarte frumoasă și ai locuit într-un oraș foarte frumos.
Totul este perfect aici.
Cine te-a ajutat cel mai mult în acest sezon? Poate un coleg? Colegi?
Poate când a sosit Dino (Mikanović). Nu-l cunoșteam înainte. Ne-am întâlnit aici. Ne-am împrietenit din prima lui zi aici.
Și ai simțit că ai nevoie de acea conexiune balcanică când ai ajuns aici prima dată?
Da, pentru că atunci când eram la Craiova, aveam și jucători balcanici acolo. Și vorbim aceeași limbă, ne înțelegeam, dar când am ajuns aici, nu era nimeni. Am fost primul.
Este chiar important pentru un jucător să aibă pe cineva din propria cultură în aceeași echipă?
Da, este mai ușor pentru tine. În vestiarul nostru, vorbim franceză, engleză, spaniolă, română. Nu doar o limbă. 5-6 limbi. Când auzi propria ta limbă, e ceva diferit.
-1781863258953-large.webp)
